Nicușor Dan spune că este „exagerată” discuția despre efectele politice ale respingerii la CCR a reformei pensiilor magistraților

Nicușor Dan spune că decizia CCR este „o chestiune mult, mult exagerată, în sensul că există în societate aproape unanimitate pe faptul că e anormal ca în orice sistem posibil, acum vorbim de justiție, pensia să fie cât salariul.”

„Pentru că tu vrei să ai niște oameni care să producă pentru societate, și atunci, dacă tu le dai pensia cât salariul, îi stimulezi să iasă din sistem, să nu producă pentru societate. Deci asta este aproape unanimitate în sistem.”

„Există unanimitate în clasa politică pe faptul că lucrul ăsta trebuie să se întâmple.”

„În baza acestui fapt, Guvernul a făcut o lege pe care și-a asumat răspunderea și pe care s-a străduit să o facă, analizând deciziile anterioare ale Curții Constituționale, cât mai solidă. Dacă se va întâmpla ca ea să aibă probleme, există legitimitatea, și a societății, și a Coaliției să facă o lege care să nu aibă probleme.”

„Deci nu văd o problemă. Adică, în opinia mea, este o chestiune care este mult, mult exagerată în spațiul public legată de decizia Curții Constituționale pe chestiunea asta.”

Referitor la măsurile de austeritate Nicușor Dan a reiterat faptul că România trebuia să reducă deficitul bugetar.

„Acesta a fost scopul pe termen scurt, pe care acest Guvern și l-a asumat. Și de acest obiectiv s-a achitat, în sensul că deficitul pe 2025 va fi 8,4%. Cu măsurile deja luate, deficitul pe 2026 este undeva, așa – o să vedem când o să avem în noiembrie bugetul -, dar așa estimativ este undeva la 6,5% din PIB, și mai trebuie niște măsuri care să-l coboare la șase. Deci, pe acest obiectiv, suntem în grafic și nu există vreun risc de derapaj, Și faptul că agențiile de rating ne-au confirmat e o dovadă pentru ce spun.”

„Bineînțeles, rămâne întrebarea dacă, în aceeași anvelopă de bani, lucrurile se puteau face altfel, și asta e o dezbatere a societății.”

Tot la Timișoara, președintele Nicușor Dan a fost apoi întrebat dacă scăderea deficitului bugetar de la 8% la 6,4% este suficientă, în condițiile în care primul pachet de măsuri nu pare să fi stabilizat situația, iar celelalte pachete întârzie. Șefului statului i s-a solicitat să precizeze ce soluții vede și dacă ar putea fi necesară o nouă creștere de taxe.

„Au fost două momente cu totul, un pachet, plus cinci pachete în etapa a doua, și am spus că aceste pachete împreună duc deficitul la 8,4% – ce a spus și Primul ministru – duc deficitul la 8,4% în 2025 și o să vedem la bugetul pe 2026, în noiembrie, undeva la 6,5% în 2026.”

„Spun că nu știe nimeni cât e acest 6,5%, pentru că e vorba de cum hotărăște Guvernul să eșaloneze diferite investiții. Dar cam pe acolo suntem, și asta evident că merge în ce și-a asumat România față de Comisia Europeană și, implicit, față de investitorii care ne-au împrumutat. Este foarte aproape de ținta de 6% pe 2026.”

„Cum răspundeam mai devreme la întrebarea colegei d-voastră, evident că e nevoie de reformă, în companiile de stat, în administrațiile locale și centrale. Lumea nu se oprește în 2026, e nevoie ca în 2027 deficitul să fie nu 6%, ci 5%, dar pentru moment, pe macroeconomic, lucrurile sunt sub control.”