Scandal în Parlament pe tema limbilor minorităților. Proiectul UDMR privind drepturile lingvistice, respins de deputați

Un proiect de lege inițiat de UDMR, care urmărea menținerea dreptului de utilizare a limbii unei minorități naționale în administrația locală chiar și după scăderea ponderii acesteia sub pragul de 20%, a generat miercuri dezbateri tensionate în plenul Camerei Deputaților. Inițiativa avea raport de respingere și, în urma votului, nu a fost adoptată: 157 de deputați au votat pentru respingere, 81 împotrivă, iar 13 s-au abținut. Abținerile au aparținut deputaților USR.

Te-ar mai putea interesa și: Scandal în Parlament pe tema Drapelului Național: UDMR respinge proiectul AUR privind „sărutul obligatoriu” al tricolorului

Scandal în Parlament pe tema limbilor minorităților. Proiectul UDMR privind drepturile lingvistice, respins de deputați

Proiectul prevedea modificarea Codului administrativ, prin eliminarea sintagmei potrivit căreia dreptul de folosire a limbii minorității este valabil „până la data validării rezultatelor următorului recensământ”. Inițiatorii au susținut că modificarea ar fi introdus principiul dreptului câștigat, astfel încât comunitățile minoritare să nu piardă drepturi lingvistice dobândite în urma unor schimbări demografice. Potrivit expunerii de motive, obiectivul era asigurarea stabilității acestor drepturi și evitarea situațiilor în care o scădere temporară sau conjuncturală a populației unei minorități ar duce la pierderea utilizării limbii materne în administrația locală.

În timpul dezbaterilor, reprezentanții UDMR au susținut că proiectul nu vizează exclusiv comunitatea maghiară, ci toate minoritățile naționale. Deputatul Markó Attila-Gábor a argumentat că drepturile lingvistice ar trebui să rămână în vigoare și atunci când ponderea unei comunități scade sub 20%, considerând că menținerea unor elemente precum inscripțiile bilingve reprezintă o formă de recunoaștere a existenței minorităților în comunitățile locale.

De cealaltă parte, reprezentanții AUR s-au opus proiectului și au susținut că modificarea ar putea conduce la consolidarea utilizării limbii maghiare în administrația locală, în special în județele Harghita și Covasna. Deputatul Dan Tanasă a afirmat că o asemenea modificare ar afecta statutul limbii române ca limbă oficială a statului și a criticat în termeni duri poziția UDMR.

Dezbaterile au depășit însă tema propriu-zisă a proiectului și au inclus schimburi de replici între reprezentanții UDMR, AUR și USR, inclusiv referiri la Călin Georgescu, la acuzații privind extremismul, justiția și situația unor politicieni. Reprezentanții UDMR au acuzat AUR de o abordare naționalistă, în timp ce deputații AUR au susținut că proiectul reprezintă o problemă legată de respectarea limbii române ca limbă oficială.

Deputatul USR Alexandru Dimitriu a criticat, la rândul său, discursul reprezentantului AUR, calificându-l drept extremist și xenofob și făcând referire la sprijinul acordat de unii parlamentari lui Călin Georgescu. Astfel, dezbaterea privind drepturile lingvistice s-a transformat într-un schimb mai amplu de acuzații politice între cele trei formațiuni.

UDMR a argumentat și prin comparația cu drepturile minorității românești din statele vecine, susținând că drepturile lingvistice acordate românilor din afara țării ar trebui să constituie un reper și pentru protejarea minorităților din România. Reprezentanții formațiunii au prezentat proiectul ca pe o măsură de stabilizare a unor drepturi deja existente, nu ca pe o schimbare a statutului limbii române.