Investitorii arabi, interesați de piata agricolă din România

„Acestia știau de potențialul ridicat pentru exploatare al
terenurilor din România și de costurile reduse în comparație cu situația din
Orient”, afirmă omul de afaceri Ștefan Stănescu, patronul firmei AgriSo, un
start-up din agricultura românească, prezent la Dubai World Trade Center.

„Ne-au
contactat mai mulți investitori arabi, interesați de situația terenurilor
agricole din România dar și din alte țări din Europa de Est. Noi dezvoltăm un software de
monitorizare prin satelit și drone al exploatațiilor agricole și avem date
concrete privind starea terenurilor. I-am informat de legislația restrictivă privind achiziția terenurilor de către străini„, a explicat acesta.

Investitorii
arabi s-au declarat interesați în exploatarea mai ales a plantelor furajere, în
condițiile în care, în statele din Orient, cultivarea acestora a fost
restricționată.

„Ei au mari
probleme cu apa, iar sistemele de irigații au devenit nesustenabile pentru
astfel de exploatații agricole. Astfel că focusul se mută pe importuri, iar
Europa de Est ar deveni o piață extrem de interesantă pentru ei. Le-ar fi mai
ieftin să cultive aici și să exporte în Orient, decât să producă hrană pentru
animale la ei în țară”, a mai spus Stănescu.

Potrivit
unui studiu al AGRO Intelligence — Sistem de Informații pe Securitate
Alimentară (SISA), românii mai dețin în proprietate sau arendă puțin peste 30%
din suprafața de teren arabil de aproximativ 8,3 milioane de hectare.
 
Conform
rapoartelor notariale, există peste un milion de hectare de teren arabil în
proprietatea străinilor (italieni 23,4%, nemți 15,5%, arabi 10%, unguri 8,2%,
spanioli 6,2%, austrieci 6,1%, danezi 4,5%, olandezi, greci, turci), precum și
multinaționale precum Rabobank, Generali, ASI Europe etc. 

România a
liberalizat piața funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligațiilor incluse în
Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice
din UE să cumpere terenuri agricole în țară, demers care a modificat regimul
existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau acest
drept. 

În prezent, potrivit Agerpres, cele mai active trei zone ale țării,
în funcție de numărul de dosare înregistrate cu oferte de vânzare a terenurilor
agricole situate în extravilan sunt Timiș, Vaslui și Arad. În prezent, în
România, prețul unui hectar de teren agricol pleacă de la 2.000 de euro și
poate ajunge până la 18.000 de euro, însă în țările UE poate depăși 30.000 de
euro. 

RESTRICȚII PENTRU ACHIZIȚIA DE TERENURI

Ministerul
Agriculturii vrea să introducă noi reguli pentru vânzarea terenurilor agricole.
Potrivit unui proiect de lege, prezentat de ministrul Achim Irimescu, persoanele fizice vor putea
achiziționa terenuri agricole în limita a 150 de hectare, iar cele juridice
până la cel mult 1.500 de hectare.

„Am
introdus și o serie de cerințe, care sperăm să nu ne pună probleme la nivel
european. Astfel, societățile comerciale respective trebuie să aibă domiciliul
stabil în România, iar pentru asta trebuie să fii ori cetățean european, ori să
ai naționalitate română. Deci și aici vor fi multe limitări. Pentru cetățenii
din țările terțe rămâne varianta ca ei să obțină cetățenia română. De exemplu
cel mai mare producător agroalimentar de aici este de naționalitate arabă, dar
este stabilit în România, iar ferma dânsului are 65.000 de hectare”, a mai
spus Irimescu. 
Vor fi
introduse în lege și alte condiții potrivit cărora aceia care cumpără teren să
fi fost fermieri pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar 75% din veniturile
firmei să provină din agricultură. „Toate aceste condiții vor stabili un
alt regim de vânzare a terenurilor agricole din România”, a adăugat
Irimescu. 

Fostul
secretar de stat în MADR, Adrian Rădulescu, afirma, anterior, că aproape 70% din terenurile vândute către firme
străine ajung, în realitate, la fonduri de investiții. România are
13,298 milioane de hectare teren agricol, din care aproape 9 milioane hectare
este suprafața arabilă. 

REZULTATE RECORD ÎN AGRICULTURĂ 

Interesul
investitorilor vine și ca urmare a faptului că agricultura românească a
înregistrat, în acest an, cel mai bun rezultat din ultimul deceniu. România a
ajuns cel mai mare exportator de grâu din UE. Fermierii români au exportat 1,2
milioane de tone de grâu către clienți extra-comunitari în iulie și august,
primele două luni ale sezonului comercial curent din agricultură.

Volumul
exportat în primele două luni ale sezonului indică o creștere de 72% față de
perioada similară a exercițiului comercial precedent și un plus de 62% față de
media ultimelor cinci sezoane, arată statistica oficială.Creșterea
față de sezonul anterior a permis grâului românesc să beneficieze din plin de
problemele de cu care se confruntă acum piețele agricole din Franța și Germania.

Potrivit
datelor Ministerului de Finanțe, preluate de Dekalb, business-urile din
agricultură ar urma să treacă în 2016, în premieră, de pragul de 10.000 de
firme, față de 8067 în 2010, 9533 în 2013 și 9929 în 2014, ultima referință
pentru care există date statistice finale.Cele mai
multe firme din agricultură sunt înregistrate în Regiunea Sud-Est (21,15%),
urmată de Sud (19,41%) și Vest (13,03 %).

Analiza arată, totodată, că numărul
salariaților din agricultura românească (înregistrați oficial) este prognozat
să ajungă, anul acesta, la peste 50.000 de oameni, de la nivelul de 37.656
angajați declarați oficial în 2010.Spre
comparație, în 2011 au fost înregistrați în plată 41.437 de salariați, în 2012
au fost 43.997, iar în 2014, ultimul an pentru care există datele finale –
48.066. 

ATENȚIE LA
MEDIU!
 

Specialiștii
de la Syngenta
România susțin că agricultura românească se îndreaptă către
producții tot mai mari, însă pericolul exploatării intensive și nesustenabile a
terenurilor riscă să amaneteze viitorul agroalimentar al țării.„Cultivarea
intensivă, folosind tehnologii care solicită la maximum potențialul pământului,
ar putea afecta semnificativ suprafața agricolă fertilă, pericolul
deșertificării fiind unul foarte mare”, afirma Andrei Măruțescu, directorul de
comunicare și relații publice Syngenta România și Republica Moldova.

„ Se lucrează la potențial maxim fiecare hectar
pentru a se obține o producție cât mai mare.
Agricultura care exploatează resursele naturale peste limite poate avea însă,
în timp, efecte dăunătoare pentru calitatea mediului. Un simplu exemplu îl
constituie lucrările necorespunzătoare ale solului, care pot duce la reducerea
fertilității solului, la eroziune și limitarea surselor de apă”, a mai spus
expertul.

AgriSo
(www.agriso.ro) este o companie românească care dezvoltă o aplicație pentru
telefon sau tabletă, destinată fermierilor, prin intermediul căreia aceștia pot
afla informații relevante despre situația terenurilor agricole, cu ajutorul
imaginilor din satelit sau prin intermediul unor drone.