Avertismentul unui analist financiar după rectificarea bugetară: România menține deficitul de 6,2% pe fondul inflației, nu al economiilor reale

Prima rectificare bugetară din 2026 menține ținta de deficit la 6,2% din PIB, însă măsura este insuficientă din punct de vedere structural, în condițiile în care echilibrul bugetar se bazează mai degrabă pe creșterea PIB-ului nominal determinată de inflație decât pe economii reale, consideră Flavius Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR). Acesta avertizează că veniturile suplimentare obținute în principal din TVA și din creșterea prețurilor nu reflectă o îmbunătățire a colectării și că efectul lor nu poate susține pe termen lung consolidarea bugetară.

Te-ar mai putea interesa și: Rectificare bugetară: 3,2 miliarde de lei în plus pentru sănătate și 2 miliarde pentru primării

Avertismentul unui analist financiar după rectificarea bugetară: România menține deficitul de 6,2% pe fondul inflației, nu al economiilor reale

Potrivit lui Jakubowicz, PIB-ul nominal utilizat la rectificare a fost revizuit la 2.086 de miliarde de lei, în timp ce economia României este estimată să înregistreze o contracție reală de 0,4% în 2026. În opinia sa, dacă deficitul de 130,3 miliarde de lei ar fi raportat la nivelul PIB-ului prevăzut inițial în legea bugetului, acesta ar depăși 6,3%. Astfel, menținerea țintei de 6,2% ar fi influențată de actualizarea valorii nominale a economiei, nu de o reducere consistentă a cheltuielilor sau de o creștere sustenabilă a veniturilor.

Analistul atrage atenția și asupra structurii cheltuielilor bugetare. Conform acestuia, rectificarea prevede suplimentări de aproape 11 miliarde de lei pentru categorii considerate rigide, precum plata dobânzilor, pensiile, sănătatea și asistența socială. Aceste majorări sunt acoperite în principal prin redirecționarea unor fonduri care nu au fost utilizate pentru proiecte europene.

În ceea ce privește costurile de finanțare, Jakubowicz avertizează că dobânzile aferente datoriei publice au ajuns la aproximativ 3,1% din PIB, în timp ce datoria publică a depășit pragul de 60% din PIB. În același timp, România mai are de încasat 6,43 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Președintele AAFBR subliniază că neîndeplinirea jaloanelor asumate poate duce la pierderea unor fonduri europene, ceea ce ar pune presiune suplimentară asupra deficitului și ar putea impune contractarea de noi împrumuturi.

Un alt aspect semnalat de analist este alocarea a două miliarde de lei pentru plata arieratelor administrațiilor locale. Deși această sumă poate contribui la deblocarea lanțurilor de plăți dintre instituții și companii, Jakubowicz consideră că măsura riscă să se repete anual dacă nu sunt introduse sancțiuni pentru autoritățile care acumulează datorii restante.

În acest context, președintele AAFBR recomandă ca a doua rectificare bugetară anunțată pentru acest an să nu majoreze cheltuielile totale. El consideră că ajustările viitoare ar trebui să fie neutre din punctul de vedere al cheltuielilor și să evite extinderea anvelopei bugetare.

Pentru 2027, Jakubowicz susține că România ar trebui să urmărească reducerea deficitului la cel mult 5,2% din PIB, fără majorări de taxe. În opinia sa, acest obiectiv ar putea fi atins prin îmbunătățirea colectării veniturilor, revizuirea cheltuielilor publice și menținerea investițiilor. Analistul avertizează că, în condițiile în care toate cele trei mari agenții de rating au menținut perspectiva negativă asupra României, bugetul pentru anul viitor va avea un rol important în păstrarea calificativului de țară recomandată investițiilor, cunoscut drept „investment grade”.