Rectificare bugetară: 3,2 miliarde de lei în plus pentru sănătate și 2 miliarde pentru primării

Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) este suplimentat cu 3,22 miliarde de lei, în timp ce bugetele locale primesc, prin redistribuirea sumelor din TVA, 2 miliarde de lei pentru stingerea plăților restante.

Rectificarea are loc în condițiile în care deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 3,81% din PIB în primele nouă luni din 2026, față de 5,31% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor prezentate în documentația Ministerului Finanțelor.

În același timp, veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile, cu 1,2 miliarde de lei, față de nivelurile estimate anterior.

Produsul intern brut nominal, luat în calcul la rectificare de Ministerul Finanțelor, este de 2.086,3 miliarde de lei

În aceste condiții, deficitul bugetului general consolidat crește în valoare nominală cu 3,5 miliarde de lei, la 130,3 miliarde de lei, dar rămâne la 6,2% din PIB.

Ministerul Finanțelor susține că redistribuirea fondurilor se bazează pe execuția bugetară din primele nouă luni și pe estimările privind cheltuielile până la sfârșitul anului. Suplimentările sunt finanțate inclusiv prin reducerea sumelor prevăzute pentru proiecte cu un grad redus de execuție și pentru alte cheltuieli care nu ar urma să fie utilizate integral în 2026.

Venituri mai mari din TVA și impozite, încasări sub program din accize și fonduri europene

Revizuirea veniturilor bugetare reflectă evoluții diferite ale principalelor categorii de încasări. La bugetul de stat, veniturile din TVA sunt estimate să depășească nivelul programat cu 7,18 miliarde de lei, din care 2,81 miliarde de lei reprezintă sume defalcate pentru bugetele locale.

Încasările din impozitul pe venit sunt mai mari cu 2,03 miliarde de lei, cele din impozitul pe profit cu 1,19 miliarde de lei, iar veniturile din impozitul pe dividende plătit de persoanele juridice cu 950 de milioane de lei. Impozitele specifice sectoarelor bancar și energetic, inclusiv contribuția de solidaritate, aduc un plus estimat de 1,71 miliarde de lei.

În schimb, veniturile din accize sunt revizuite în scădere cu 3,68 miliarde de lei, inclusiv ca urmare a reducerii accizei la motorină. Încasările din taxele pe jocurile de noroc sunt estimate să fie mai mici cu 750 de milioane de lei, iar veniturile nefiscale, cu 1,87 miliarde de lei.

Sumele primite de la Uniunea Europeană pentru plățile efectuate sunt, de asemenea, revizuite în scădere cu 4,58 miliarde de lei, în funcție de ritmul de execuție a proiectelor finanțate din fonduri europene.

Pe partea de cheltuieli, rectificarea asigură fonduri suplimentare pentru plata dobânzilor aferente datoriei publice, transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat, asistența socială și drepturile salariale.

Cheltuielile cu dobânzile cresc cu 3,5 miliarde de lei, transferurile pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat cu 3,47 miliarde de lei, iar cheltuielile de asistență socială cu 720 de milioane de lei.

Pentru a finanța aceste obligații, proiectul reduce cu 5,24 miliarde de lei creditele bugetare aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile la bugetul de stat.

Din această sumă, 4,99 miliarde de lei provin din rezerva constituită la Ministerul Finanțelor pentru continuarea finanțării proiectelor în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene. Alte reduceri vizează subvențiile, cu 1,14 miliarde de lei, precum și alte transferuri și cheltuieli de capital.

Bugetul Ministerului Sănătății crește cu 72 de milioane de lei net

Bugetul FNUASS crește cu 3,22 miliarde de lei, atât la creditele bugetare, cât și la cele de angajament. Din această sumă, aproximativ 3,2 miliarde de lei sunt destinate asigurării continuității finanțării medicamentelor, materialelor sanitare și serviciilor medicale, inclusiv programelor naționale de sănătate și decontării serviciilor spitalicești.

Rectificarea pune la dispoziția Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aproximativ 3,9 miliarde de lei din sumele reținute la începutul anului. Totodată, plafonul până la care CNAS poate încheia contracte cost-volum și cost-volum-rezultat este stabilit la 9,1 miliarde de lei.

Ministerul Sănătății beneficiază de alocări suplimentare de 774 de milioane de lei, dintre care 183 de milioane de lei pentru drepturile salariale ale serviciilor publice județene de ambulanță, 200 de milioane de lei pentru funcționarea unităților și compartimentelor de primiri urgențe UPU/SMURD din spitalele aflate în rețeaua autorităților locale și 391 de milioane de lei pentru acțiuni prioritare și programe naționale de sănătate în spitalele din subordinea ministerului.

Ministerul primește, de asemenea, acces la aproximativ 500 de milioane de lei din sumele reținute inițial. În paralel, creditele bugetare pentru proiectele cu finanțare externă nerambursabilă sunt reduse cu 700 de milioane de lei, ca urmare a gradului de execuție. După aceste ajustări, bugetul Ministerului Sănătății crește net cu 72 de milioane de lei.

Bugetul pensiilor primește 3,47 miliarde de lei

Transferurile de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat sunt majorate cu 3,47 miliarde de lei, pentru echilibrarea bugetului de pensii până la sfârșitul anului. În urma rectificării, bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale crește, per sold, cu 3,32 miliarde de lei.

Ministerul Afacerilor Interne primește 563 de milioane de lei pentru plata drepturilor de pensie aferente lunii decembrie 2026 și alte 68,6 milioane de lei pentru încadrarea absolvenților Academiei de Poliție.

Rectificarea include și fonduri pentru drepturile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav, indemnizațiile lunare, serviciile de protecție a copilului, centrele pentru adulți cu handicap, căminele pentru persoane vârstnice și Programul pentru școli al României.

Bugetele locale primesc 2,81 miliarde de lei din TVA

Sumele defalcate din TVA destinate finanțării cheltuielilor bugetelor locale cresc, per sold, cu 2,81 miliarde de lei. Cea mai mare parte a suplimentării, respectiv 2,26 miliarde de lei, este destinată echilibrării bugetelor locale, inclusiv 2 miliarde de lei pentru plata arieratelor și a altor obligații restante înregistrate la 30 septembrie 2026.

Alte 280,1 milioane de lei sunt alocate cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor. Din această sumă, 124,2 milioane de lei sunt destinate Programului pentru școli al României pentru perioada septembrie-decembrie 2026, 86,3 milioane de lei serviciilor sociale din sistemul de protecție a copilului, iar 57,7 milioane de lei centrelor de zi și centrelor rezidențiale pentru persoanele adulte cu handicap.

Pentru cheltuielile descentralizate ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București sunt prevăzute suplimentar 237,1 milioane de lei. Fondurile acoperă, între altele, drepturile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav, finanțarea de bază a școlilor de stat, serviciile pentru persoanele vârstnice și centrele destinate persoanelor adulte cu handicap.

Alte 33,7 milioane de lei sunt alocate învățământului preuniversitar particular și confesional acreditat, inclusiv pentru punerea în executare a unor hotărâri judecătorești în județul Arad.

Cele 2 miliarde de lei destinate plăților restante vor fi repartizate pe județe și localități pentru stingerea obligațiilor unităților administrativ-teritoriale, instituțiilor finanțate din bugetele locale și spitalelor din rețeaua autorităților locale către furnizori, operatori de transport public, furnizori de energie termică și bugetele publice.

Mecanismul presupune compensarea datoriilor autorităților locale către furnizori cu obligațiile fiscale restante ale acestora din urmă către bugetul de stat și celelalte bugete publice. Fondurile vor putea fi utilizate exclusiv pentru stingerea acestor obligații, pe baza certificatelor de atestare fiscală și a acordurilor încheiate între părți.

Cererile pentru repartizarea sumelor pot fi depuse până la 25 noiembrie 2026. Fondurile repartizate care nu vor fi utilizate până la 21 decembrie 2026 vor fi retrase.

Bugetul de investiții al bugetului general consolidat crește cu 900 de milioane de lei, până la 170,1 miliarde de lei

Bugetul de investiții al bugetului general consolidat crește cu 900 de milioane de lei, până la 170,1 miliarde de lei, echivalentul a 8,2% din PIB. Nivelul este cu 4,9 miliarde de lei peste programul aprobat prin legea bugetului de stat.

Suplimentările vizează în special finalizarea proiectelor finanțate prin PNRR și a investițiilor susținute din fonduri europene. Pentru proiectele finanțate din componenta de împrumut a PNRR sunt prevăzute suplimentar 2 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile de capital cresc cu 1,2 miliarde de lei.

Din fondurile destinate componentei de împrumut a PNRR, 746 de milioane de lei sunt prevăzute la bugetul de stat, prin Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale, urmând să fie distribuite ordonatorilor principali de credite în funcție de execuția proiectelor și de necesarul de finanțare.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale primește suplimentar 1,47 miliarde de lei pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile

În același timp, creditele aferente componentei de grant a PNRR și altor proiecte cu finanțare externă nerambursabilă sunt ajustate în funcție de stadiul implementării, cu o reducere cumulată de 2,3 miliarde de lei.

Proiectul permite și redistribuirea creditelor bugetare și de angajament între ordonatorii principali de credite și între programele finanțate din fonduri europene, PNRR, Fondul pentru Modernizare și finanțări rambursabile, în limitele aprobate. Sunt prevăzute și posibilități de finanțare a cheltuielilor necesare finalizării unor proiecte, chiar dacă acestea nu sunt incluse în contractele de finanțare, cu respectarea indicatorilor tehnico-economici aprobați.

Pentru proiectele finanțate prin instrumentul SAFE sunt prevăzute în 2026 fonduri de 6,37 miliarde de lei. Proiectul permite virări de credite și redistribuiri între ordonatorii de credite pentru aceste investiții.

Reduceri de peste 3 miliarde de lei ale sumelor reținute ministerelor

Rectificarea aplică mecanismul prevăzut de Legea finanțelor publice nr. 500/2002, prin care 10% din creditele aprobate prin legea bugetului au fost reținute la nivelul ordonatorilor principali de credite și nu au putut fi angajate în primul semestru.

La această rectificare, sumele reținute sunt puse la dispoziția instituțiilor care au un necesar justificat până la sfârșitul anului sau sunt reduse acolo unde execuția indică faptul că nu vor fi utilizate. Diminuările sumelor reținute depășesc 3 miliarde de lei.

Cele mai mari reduceri sunt prevăzute la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cu 1,09 miliarde de lei, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, cu 560 de milioane de lei, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu 490 de milioane de lei, Ministerul Educației și Cercetării, cu 280 de milioane de lei, și Ministerul Energiei, cu 250 de milioane de lei.

Ministerul Finanțelor precizează că rectificarea urmărește acoperirea obligațiilor de plată până la sfârșitul anului, fără angajarea unor cheltuieli noi în lipsa surselor de finanțare. Solicitările ministerelor care nu sunt urgente pentru 2026 și necesită o analiză suplimentară urmează să fie discutate în perioada următoare.

Proiectul de ordonanță de urgență, nota de fundamentare și anexele au fost publicate la 29 octombrie 2026 în secțiunea de transparență decizională a Ministerului Finanțelor.

Documentul urmează să fie analizat în Comisia de Dialog Social și consultat cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale, înainte de a fi supus aprobării Guvernului. Ministerul Finanțelor a solicitat și opinia Consiliului Fiscal.

Citește și: Guvernul ar putea aproba vineri prima rectificare bugetară din 2026