- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Finante-Banci

Romania, locul 2 in Europa la ponderea economiei subterane in PIB

08 May, 15:16 • adrian.mihaltianu
Economia subterana din Europa va atinge in 2013 cel mai scazut nivel din ultimii zece ani, in contextul in care criza economica a determinat multe guverne europene sa ia masuri de combatere a acestui fenomen, in vederea consolidarii bugetelor si stimularii redresarii economice, potrivit unui raport publicat de Visa Europe.
Romania, locul 2 in Europa la ponderea economiei subterane in PIB

In 2013, se
estimeaza ca economia subterana va atinge nivelul de 2.100 miliarde
euro, reprezentand 18,5% din activitatea economica din Europa.

Chiar daca economia
subterana din Romania a scazut semnificativ in ultimii 10 ani, tara
noastra se afla pe locul doi in Europa in ceea ce priveste ponderea
economiei subterane in PIB.

Raportul “Economia
subterana in Europa, 2013 – Utilizarea sistemelor de plati
electronice pentru combaterea economiei subterane”
analizeaza amploarea economiei subterane in
Europa, care variaza de la 8-10% din PIB in Elvetia, Austria, Olanda
si Marea Britanie, la aproape 30% din PIB in Bulgaria, Romania,
Croatia, Lituania si Estonia.

Rapoartele
precedente au demonstrat ca exista o corelatie stransa intre economia
subterana si ciclul economiei, aceasta tema fiind abordata si in
studiul din 2013. Sunt evidentiate in mod deosebit eforturile
guvernelor din statele europene de a gasi noi modalitati inovatoare
pentru diminuarea deficitelor fiscale prin limitarea economiei
subterane, nu doar prin majorari de taxe si impozite sau reduceri de
beneficii.

“In perioadele de
declin economic, din cauza somajului in crestere, veniturilor mai
reduse si temerilor legate de viitor, multe persoane se orienteaza
catre activitati care tin de economia subterana. Daca inainte de 2009
lupta impotriva economiei subterane dadea rezultate in intreaga
Europa, in ultima perioada, masurile diverse adoptate in statele din
vestul, sudul sau estul Europei au inregistrat grade de succes
diferite. Numitorul comun este ca in toata Europa economia subterana
reprezinta in continuare un fenomen care are la baza platile in
numerar, fiind favorizat de munca la negru si de subraportare”, a
declarat Steve Perry, director comercial, Visa Europe.


Munca la negru reprezinta doua
treimi din economia subterana in Europa, in timp ce o treime din
acest fenomen este rezultatul subraportarii vanzarilor.
Potrivit raportului, masurile guvernamentale care vizeaza
solutionarea acestor doua aspecte pot genera schimbarea, platile
electronice evidentiindu-se pentru eficienta in combaterea economiei
subterane.

De exemplu, Romania a dezvoltat
in ultimii ani sistemul de plata a taxelor si impozitelor locale cu
cardul, la POS si online, ceea ce a condus la cresterea platilor de
taxe cu cardul cu 34% in termeni anuali. O diminuare semnificativa a
economiei subterane a fost observata in statele unde masurile pentru
combaterea acestui fenomen au inclus introducerea sau intensificarea
utilizarii platilor electronice.

Raportul estimeaza ca utilizarea
directionata a platilor electronice poate ajuta la reducerea
economiei subterane din Europa cu 10% (peste 200 miliarde euro), in
special daca masurile se concentreaza asupra subraportarii, segment a
carui importanta a fost subapreciata de majoritatea eforturilor
guvernelor.

Experienta internationala sugereaza ca
exista o corelatie clara intre amploarea economiei subterane si
numarul de tranzactii electronice realizate. De exemplu, in statele
unde platile electronice sunt utilizate pe scara larga, precum Marea
Britanie, economia subterana este semnificativ mai redusa comparativ
cu tari precum Bulgaria, unde tranzactiile electronice nu sunt
utilizate frecvent.

Sectoarele asociate cu precadere cu
economia subterana sunt urmatoarele: constructii, retail, productie,
turism si transporturi. De exemplu, pe segmentul de retail,
cumparaturile online ofera transparenta si limiteaza economia
subterana, intrucat reduc posibilitatea subraportarii.


[b]Focus pe Romania[/b]

Economia subterana din Romania a scazut
semnificativ in ultimii zece ani, datorita pregatirilor pentru
aderarea la Uniunea Europeana, crizei financiare globale si cresterii
platilor electronice. Economia subterana din Romania este estimata la
39,6 miliarde euro in 2013, in scadere cu peste 3,5% fata de
2008 si cu aproape 15% comparativ cu 2003.

Cu toate acestea, Romania se situeaza
in continuare pe locul doi in Europa in ceea ce priveste ponderea
economiei subterane in PIB, estimata la 28% in 2013, la egalitate cu
Croatia, Estonia si Lituania, state surclasate doar de Bulgaria, cu o
pondere de 31%, potrivit studiului publicat de Visa Europe.

Economia subterana
din Romania a inregistrat o evolutie mixta in termeni absoluti
incepand cu 2008, in pofida tendin
tei
evidente de limitare a acestui fenomen
inregistrata in ultimii zece ani, potrivit raportului
Economia
subterana in Europa”.

Criza economica
globala a dus in 2009 la scaderea economiei si la o crestere brusca a
somajului, pentru ca, in perioada 2010 – 2013, economia subterana sa
creasca usor in termeni absoluti ca urmare a masurilor de austeritate
si a mentinerii perceptiei publice potrivit careia coruptia nu este
pedepsita.

Cresterea economiei
subterane a fost limitata de dezvoltarea platilor electronice.

PIB-ul Romaniei, exprimat in euro, va
reveni in 2013 la valoarea din 2008, in timp ce economia subterana va
scadea cu 1,5 miliarde euro in aceasta perioada, potrivit estimarilor
incluse in raportul Visa Europe.

Sistemele de
plati electronice ajuta in mod clar la reducerea economiei subterane.
In prezent, Romania se situeaza cu mult in urma mediei UE de 180 de
tranzactii electronice (transferuri bancare, operatiuni de direct
debit si pe carduri) pe cap de locuitor, cu doar 16 tranzactii
electronice pe an.
Reducerea circulatiei
numerarului
poate reprezenta un
instrument eficient de combatere a economiei subterane. Dar pentru a
rupe cercul vicios al numerarului este nevoie de eforturi comune ale
autoritatilor publice, bancilor si sistemelor de plati, indreptate
catre cresterea gradului de bancarizare, extinderea retelei de
acceptare si crearea unor stimulente pentru sustinerea cresterii
utilizarii cardurilor”, a declarat Catalin Cretu, director general
Romania, Visa Europe.

Criza economica a
determinat guvernele europene sa ia masuri pentru combaterea
economiei subterane. Exista o opinie generala conform careia
numerarul alimenteaza activitatile din economia subterana si ne
asteptam ca initiativele vizand inlocuirea numerarului sa creasca in
anii urmatori, pe masura ce guvernele fac eforturi concertate de a
reduce impactul negativ al economiei subterane prin concentrarea
asupra platilor electronice”, a continuat Steve Perry.

Masurile concrete adoptate de guvernele
din Europa cu scopul de a genera un comportament pozitiv al
cetatenilor prin propriile actiuni sunt descrise in raport. Exemple
precum initiativele pe termen lung de guvernare electronica, in
special privind posibilitatea de a plati diverse servicii din
sectorul public prin mijloace electronice, reprezinta un element
esential pentru schimbarea vechilor obiceiuri. Cu toate acestea,
raportul cere guvernelor sa constientizeze potentialul platilor
electronice in combaterea economiei subterane.

Exemple de masuri concrete adoptate de
guverne:

  • in 2010,
    Polonia a introdus un fond special pentru terminale POS care viza
    cresterea gradului de penetrare a acestora. Ca urmare, in doi ani si
    jumatate au fost instalate un numar de 100 000 de noi terminale POS,
    dintre care 75% in sectoarele predispuse la economia subterana.
  • in 2011,
    Irlanda a dezvoltat si implementat o strategie pentru includerea
    populatiei in sistemul financiar.
  • in 2011, Italia
    a introdus obligativitatea realizarii de plati electronice pentru
    sume mai mari de 1.000 euro. Italia a introdus stimulente fiscale
    pentru platile electronice la POS, in paralel cu perspectiva
    inchiderii afacerii in cazul comerciantilor care nu au emis bon
    fiscal de trei ori intr-o perioada de cinci ani. Rezultatele
    studiilor au aratat ca au fost colectate impozite suplimentare
    insumand 9,1 miliarde euro. Masuri obligatorii similare au fost
    introduse in Spania (obligativitatea realizarii de plati electronice
    pentru sume mai mari de 2.500 euro) si Grecia (prag de 1.500 euro).
  • in 2012,
    Portugalia a introdus pentru banci raportarea obligatorie catre
    autoritatile fiscale a tranzactiilor la POS-urile de la comercianti.

[b]Citeste si:
[url=https://www.dailybusiness.ro/stiri-finante-banci/limitarea-tranzactiilor-cash-intre-firme-la-2-000-lei-bucurie-pentru-banci-sau-pentru-economie-89049/]Limitarea
tranzactiilor cash intre firme la 2.000 lei: Bucurie pentru banci sau
pentru economie?[/url][/b]