- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Finante-Banci

Va reusi statul sa iasa din \”menghina\” bancilor in cursa pentru bani ieftini? Vezi ce variante are Vladescu

26 Jul, 01:01 • gecad.net
Dupa ce in 2009 au facut afaceri frumoase cu statul, imprumutandu-l la costuri imense, bancile isi vad afacerea in pericol: sectorul public, desi sarac, a inceput sa puna conditii si nu mai accepta bani scumpi. De cateva luni, statul a echilibrat balanta negocierilor si a inceput un razboi de uzura cu bancile pe tema costurilor imprumuturilor. Cine va castiga?
Va reusi statul sa iasa din \menghina\ bancilor in cursa pentru bani ieftini? Vezi ce variante are Vladescu

Titlurile de stat sunt din ce in ce mai putin cautate in randul bancilor, care cer statului randamente tot mai mari pentru a cumpara aceste plasamente cu venit fix. In timp ce bancile invoca riscul de tara, Sebastian Vladescu, ministrul de Finante, se tine tare si propune randamente de 7%, indiferent de cat de scazuta este cererea de la banci. Dobanda e greu de acceptat pentru banci, care anul trecut castigau de la stat si 14-15% pentru titluri.

Ca totusi sa reuseasca sa atraga bani de pe piata interna, Ministerul de Finante a inceput sa diversifice modul de imprumut, si fie atrage credite pe termen foarte scurt, fie lanseaza emisiuni cu scadente extrem de lungi, mergand pe ideea ca pe acest din urma segment cererea ar putea fi mai mare, in conditiile in care cel putin fondurile de pensii sunt demult in cautarea unor plasamente de lunga durata. Cu toate astea, ultima licitatie, la care Finantele au pus in joc titluri cu scadente pe 10 ani, a fost plasata doar in proportie de 25%.

Asul din maneca Finantelor este o rezerva fiscala de circa 1 miliard de euro pe care Sebastian Vladescu, ministrul finantelor, a anuntat ca a constituit-o la cererea FMI. Nu se stie cat s-a consumat din ea, si care ar putea fi rezervele suplimentare are statului. Speranta bancilor este ca ea sa fie acum cat mai redusa, asa incat sectorul public sa ajunga cat mai devreme la mana lor.

Luand in calcul cum a decurs relatia banci-finante de pana acum pe piata titlurilor, razboiul se va duce in continuare pe alternativele de finantare ieftine pe care statul le va cauta si ramane de vazut daca va reusi sa le gaseasca in intervalul viitor.

Care ar fi acestea? Un eventual imprumut extern, dar si continuarea plasarii titlurilor pe intervale cat mai lungi de timp, ar putea fi solutii ca finantele sa gaseasca resurse ieftine.

Ce sanse au Finantele sa se imprumute de afara

Nicolae Chidesciuc, economistul sef al ING Bank Romania, spune ca realizarea unui imprumut extern la o dobanda de 5% in euro este echivalentul unui imprumut cu dobanda de 10% in lei, din cauza riscului valutar, asa ca randamentele pe care bancile le solicita in prezent de la stat, de 8 – 9%, sunt mult mai convenabile decat un eventual imprumut extern.

„Statul a luat multe credite in valuta in ultimul timp, iar plasamentele au fost facute cu costuri foarte mari, pentru imprumuturile din anii trecuti acum ramburseaza la un curs leu/euro mult mai mare”, a declarat economistul sef al ING Bank.

Logica functioneaza insa si in sens invers. Mai precis, bancile imprumuta statul din creditele in valuta atrase la banca mama, deoarece doar astfel pot iesi in castig facand plasamente in titluri de stat, in conditiile in care fondurile pe care le atrag de pe piata interna sunt foarte scumpe. Prin urmare, bancile se expun si ele din start unui risc valutar si, de teama ca leul s-ar putea aprecia, cer statului randamente cat mai mari.

„Cel mai probabil, imprumuturile catre stat sunt acordate din resursele in valuta atrase de la bancile mama, iar creditorii locali vor sa fie siguri ca, daca ar urma o eventuala apreciere a leului, isi vor recupera si banii si vor obtine si un castig considerabil”, spune Dragos Cabat, membru al comitetului director al CFA Romania.

Reprezentantul CFA Romania crede ca in viitor va exista un moment bun pentru un imprumut extern, acesta fiind acordarea de catre FMI a viitoarei transe, cand de regula increderea investitorilor in piata creste.

De altfel, acordarea viitoarei transe de catre FMI va mari lichiditatea de pe piata interbancara, unde banca centrala (institutie care va beneficia de urmatoarea transa a FMI n.r.) va schimba o parte din sumele primite de la Fond, ceea ce va creste sansele Finantelor sa se imprumute mai ieftin de la banci, atrage de asemenea atentia analistul.

In plus, in timp, si cererea de titluri pe termen lung ar putea creste. Ultima licitatie de titluri de stat, in care Finantele au incercat sa plaseze titluri pe zece ani, la randament de 7% an, si au reusit sa vanda doar un sfert din oferta, a ridicat un semn de intrebare. De ce oferta de plasamente pe rastimp indelungat nu s-a intalnit cu oferta venita din partea investitorilor pe termen lung, cum ar fi asiguratorii si fondurile de pensii.

Nicolae Chidesciuc explica insa ca Finantele nu pot plasa titluri de stat pe scadente lungi la 7%, in conditiile in care pe piata secundara titlurile sunt vandute cu randamente mai mari, de 7,3%, fiind mai rentabile pentru investitori. Odata cu scaderea randamentelor de pe piata busiera, dobanzile de 7% oferite de Finante pentru titlurile de stat pe termen lung vor deveni interesante pentru investitori.

Insa, spune Dragos Cabat, daca vrea sa imprumute pe termen scurt de la banci, statul va fi fortat sa creasca randamentele, luand in calcul ca perspectivele pentru inflatie sunt destul de proaste dupa ce guvernul a crescut taxa pe valoarea adaugata.

Viitoarea transa a FMI este asteptata asadar de finante ca o gura de oxigen, deoarece va crea posibilitatea atragerii de resurse mai ieftine de pe piata. Insa, ca si in cazul celorlalte transe, aceasta resursa nu va tine mult.

Cine va castiga in razboiul banci- finante? Presiunile sunt enorme atat de partea statului, cat si de partea bancilor. Chidesciuc spune ca plasamentele reduse din ultimul timp ale finantelor pericliteaza soarta economiei, in conditiile in care statul ramane cu datoriile neplatite catre firme, afectand astfel mersul economiei.

De altfel, Sebastian Vladescu recunostea recent ca ministerul pe care il conduce nu a facut progrese in reducerea arieratelor catre companii.

Finantele vor incerca din rasputeri in viitor sa gaseasca surse de finantare ieftine care sa nu mai puna presiune pe cresterea deficitului de stat. Ramane de vazut daca le vor gasi. „Pentru a gasi resurse ieftine de finantare, statul trebuie sa aiba credibilitate, adica exact ceea ce i-a lipsit cel mai mult in ultimul timp”, spune Chidesciuc.

Daca statul ajunge insa la mana bancilor, negasind surse ieftine de finantare, acestea au perspectiva de a realiza profituri frumoase, in conditiile in care vor putea valorifica foarte bine resursele atrase de la bancile mama.