Călin Georgescu rămâne în arest preventiv, după ce un complet de divergență al Curții de Apel București a respins cererea sa de înlocuire a măsurii cu arestul la domiciliu. Cei doi judecători care au analizat inițial contestația nu au ajuns la un acord, iar instanța a desemnat un al treilea magistrat. Curtea de Apel a admis contestația procurorilor, a desființat în totalitate decizia Tribunalului București și a pronunțat o hotărâre definitivă.
La sosirea sa, mai mulți susținători s-au adunat în fața instanței și au scandat mesaje precum „Călin Georgescu este președinte” și „Călin Georgescu este nevinovat”, afișând drapele tricolore și pancarte cu mesajul „Dreptate pentru Călin”.
Protestul a determinat Brigada Rutieră să restricționeze circulația pe Splaiul Independenței, în zona dintre bulevardul Națiunile Unite și Piața Unirii, precum și pe alte segmente din apropierea podului Națiunile Unite.
Procurorii DIICOT susțin că, în septembrie 2021, Călin Georgescu, Ioan Rusen și un cetățean italian ar fi constituit un grup infracțional organizat pentru a obține peste 1,1 milioane de euro de la un om de afaceri român, căruia i-ar fi promis o finanțare bancară de 6 milioane de euro, ulterior majorată la 15 milioane de euro.
Pentru obținerea banilor, omul de afaceri ar fi fost convins să transfere sume în contul unor garanții. În acest dosar, procurorii au instituit sechestru pe mai multe conturi bancare ale lui Călin Georgescu, după ce anterior puseseră sechestru și pe vila acestuia din Mogoșoaia.
Unul dintre dosarele recente a fost deschis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea și vizează acuzația că Georgescu ar fi făcut în public salutul legionar la ieșirea dintr-o secție de poliție. Potrivit informațiilor prezentate în dosar, polițiștii din Ilfov s-au deplasat joi la Arestul Central din București pentru a-l audia, însă acesta a invocat dreptul la tăcere și a refuzat să dea declarații.
Într-un alt dosar, DIICOT a efectuat percheziții la două adrese din București într-o anchetă privind presupuse operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice. Potrivit procurorilor, Călin Georgescu i-ar fi cerut unui bărbat să verifice vila sa din Mogoșoaia cu ajutorul unor echipamente de scanare, pentru a identifica dispozitivele de înregistrare audio-video folosite de anchetatori și a încerca să altereze date informatice ori să perturbe funcționarea sistemelor utilizate pentru supravegherea tehnică.
Într-unul dintre dosarele în care a fost trimis în judecată, Georgescu este acuzat, alături de fostul mercenar Horațiu Potra și de alți 20 de inculpați, de implicare într-un plan de destabilizare a României.
Horațiu Potra este acuzat de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și nerespectarea regimului materiilor explozive.
Într-un alt dosar, fostul candidat la Președinție a fost trimis în judecată pentru propagandă legionară și promovarea în public a unor persoane vinovate de genocid și crime de război.
La 3 aprilie, Georgescu scăpase de măsura controlului judiciar, instituită cu mai bine de un an înainte, după ce Tribunalul București i-a admis contestația și a desființat în parte hotărârea Judecătoriei Sectorului 1 prin care măsura fusese menținută.
Marin Burcea, unul dintre bodyguarzii lui Călin Georgescu, a fost audiat vineri la sediul DIICOT, în calitate de martor, în dosarul în care fostul candidat la Președinție este acuzat că ar fi cerut unui specialist să verifice vila din Mogoșoaia pentru a identifica dispozitivele de înregistrare audio-video folosite de anchetatori.
Conform unor articole din presa centrală, Marin Burcea, poreclit „Lunetistul”, ar fi fost luptător în Legiunea Străină și ar fi colaborat cu Eugen Sechila, descris drept lider al unei mișcări neo-legionare din România.
Aceleași relatări susțin că Burcea ar fi asociat într-o firmă cu Dorina Mihai, despre care presa a scris că ar avea legături cu militari ceceni și persoane din Federația Rusă.
În acest dosar, Călin Georgescu este acuzat că i-ar fi cerut unui bărbat să scaneze vila sa din Mogoșoaia pentru a verifica dacă anchetatorii instalaseră dispozitive de înregistrare audio-video.
Acuzațiile se referă la operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, în formele autorat și instigare, precum și la tentativa de alterare a integrității datelor informatice și de perturbare a funcționării sistemelor informatice.
„Din actele de urmărire penală a reieșit faptul că, la data de 26.09.2026, un suspect în vârstă de 35 ani, la solicitarea unui alt suspect, în vârstă de 64 de ani (ce are calitatea de inculpat într-un alt dosar instrumentat de către DIICOT – Structura Centrală), a procedat la scanarea/verificarea imobilului acestuia, din comuna Mogoșoaia, județul Ilfov, având ca scop identificarea mijloacelor tehnice de înregistrare audio-video utilizate de organele judiciare, precum și alterarea datelor informatice ori perturbarea funcționării sistemelor informatice folosite pentru punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică”, a anunțat miercuri DIICOT, într-un comunicat de presă.
Potrivit procurorilor citați de Agerpres, verificarea imobilului a avut loc după ce, la 21 septembrie 2026, DIICOT – Structura Centrală a efectuat o percheziție domiciliară la aceeași adresă, în cadrul unui dosar penal în care au fost dispuse și măsuri de supraveghere tehnică. Anchetatorii au precizat că cei doi suspecți cunoșteau aceste împrejurări.
„Rezultatul urmărit, respectiv alterarea datelor informatice și perturbarea ori deteriorarea mijloacelor tehnice utilizate de organele judiciare, nu s-a produs, din motive independente de voința suspecților. Audierile se desfășoară la sediul DIICOT – Structura Centrală”, au transmis procurorii.