Serbia organizează alegeri parlamentare anticipate, după doi ani de proteste (BBC)

Serbia a devenit scena unei mobilizări studențești care a atras alegători din întreaga țară, nemulțumiți de guvern, deși mișcarea nu are lideri evidenți și nici experiență politică. Lista electorală reunește candidați din diverse categorii profesionale, de la profesori și medici la actori, fermieri și oameni de știință.

Serbia organizează scrutinul de duminică pe fondul îngrijorărilor privind condițiile de desfășurare a campaniei electorale și corectitudinea votului, în timp ce mișcarea studențească încearcă să transforme mobilizarea declanșată după tragedia de la Novi Sad într-o alternativă politică la partidul care domină scena politică a țării.

Ilija Srdanović, cardiolog și candidatul aflat pe primul loc pe lista studenților, a declarat că istoria este rescrisă în timp ce se alătura unui grup de studenți care mărșăluiau spre Belgrad. „Energia este de neoprit”, a afirmat acesta.

Protestele au început după tragedia din 1 noiembrie 2024, când copertina din beton din fața gării din Novi Sad, al doilea oraș ca mărime din Serbia, s-a prăbușit, provocând moartea a 16 persoane.

Accidentul a devenit un simbol al corupției și neglijenței din Serbia. Criticii au legat deficiențele grave ale lucrărilor de renovare a gării de președintele Aleksandar Vučić, care se asociase îndeaproape cu proiectul.

Protestele au început în campusurile universitare și pe străzile orașelor, unde studenții au cerut să se facă dreptate pentru victime. Acțiunile săptămânale s-au transformat treptat într-o mișcare națională, care a atras și alte categorii sociale, inclusiv fermieri, actori și judecători.

Partidul Progresist Sârb (SNS), fondat de Vučić, a fost afectat de amploarea protestelor, iar premierul și-a dat demisia în câteva săptămâni de la izbucnirea manifestațiilor. În martie 2025, Belgradul a găzduit unul dintre cele mai mari proteste din istoria sa.

Pe măsură ce mișcarea studențească s-a consolidat, membrii acesteia s-au organizat prin adunări studențești, cunoscute drept plenuri. Structura fără lideri formali a diferențiat mișcarea de partidele politice tradiționale și a permis extinderea mobilizării în mai multe segmente ale societății.

La alegerile din 2023, partidul SNS al lui Vučić s-a confruntat cu o coaliție eterogenă de partide proeuropene, care ulterior s-a destrămat. De această dată, liderul sârb se confruntă cu o provocare distinctă, venită din partea unei mișcări studențești care a evitat asocierea cu partidele tradiționale de opoziție.

Vučić a ocupat funcția de președinte timp de două mandate și nu poate candida pentru un al treilea

Vučić a ocupat funcția de președinte timp de două mandate și nu poate candida pentru un al treilea, astfel că acum își conduce partidul cu obiectivul de a reveni în funcția de prim-ministru, pe care a părăsit-o în 2017.

Liderul populist de dreapta și-a intensificat acuzațiile nefondate potrivit cărora adversarii săi nu sunt atât studenți și profesori, cât „mari puteri influente” care încearcă să răstoarne ordinea din Serbia. El a promis, de asemenea, că va pune capăt a ceea ce consideră a fi politizarea școlilor și universităților.

Vučić a urmat o linie prudentă în relația cu Occidentul, continuând să susțină candidatura Serbiei la Uniunea Europeană, dar a refuzat să impună sancțiuni Rusiei pentru războiul de amploare pe care aceasta îl duce în Ucraina.

Mai mulți miniștri ai guvernului au participat la funeraliile de la Belgrad ale criminalului de război Ratko Mladić, provocând indignarea UE față de ceea ce aceasta a numit „glorificarea” sa.

Helena Ivanov, de la Henry Jackson Society, un think tank specializat în politică externă, afirmă că studenții au reușit să mobilizeze masele într-un mod în care partidele tradiționale de opoziție nu au reușit, iar aceasta este cea mai mare provocare cu care se confruntă Vučić de când a ajuns la putere.

„A participat la toate alegerile organizate în Serbia de la introducerea sistemului electoral multipartid, așa că, evident, nu va fi ușor să fie învins. Dar, de această dată, nici președintelui Vučić nu îi va fi ușor”, a declarat ea pentru BBC, de la Belgrad.

Cum funcționează alegerile din Serbia?

Parlamentul Serbiei are 250 de locuri, iar țara constituie o singură circumscripție electorală națională, în cadrul unui sistem de reprezentare proporțională.

Votarea începe duminică la ora 07:00 (06:00 GMT) și se încheie la ora 20:00.

Serbia are 6,45 milioane de alegători înscriși pe listele electorale. Orice persoană cu vârsta de peste 18 ani are dreptul să aleagă lista partidului pentru care dorește să voteze.

La scrutinul de duminică participă 18 liste electorale, însă numai șapte dintre acestea propun câte 250 de candidați, pentru toate locurile din parlament. Mandatele de parlamentar sunt repartizate în funcție de numărul de voturi obținut de fiecare listă, cu condiția ca aceasta să depășească pragul electoral de 3%.

Mai multe partide de opoziție s-au retras din cursă în favoarea Listei Studenților.

Departe de a fi studenți ei înșiși, candidații sunt profesori din învățământul preuniversitar și universitar, actori și medici, fermieri și oameni de știință.

Mișcarea nu are în continuare lideri, însă candidatul aflat pe primul loc, Ilija Srdanović, este profesor de cardiologie la Novi Sad. Printre ceilalți candidați se numără fostul star al baschetului Dejan Bodiroga, actorul consacrat Tihomir Stanić și fostul guvernator al Băncii Naționale a Serbiei, Dejan Šoškić.

În cadrul unui program în 11 puncte, mișcarea studențească își propune:
– să elimine corupția prin înființarea unei unități de poliție care să îi aresteze pe cei responsabili;
– să îndepărteze din Ministerul Afacerilor Interne funcționarii care au încălcat regulile privind intervenția împotriva protestatarilor sau care au legături cu criminalitatea organizată;
– să reformeze peisajul mediatic distorsionat al Serbiei și să elibereze radiodifuzorul public de sub controlul politic;
– să pună capăt numirii în funcțiile de conducere ale întreprinderilor publice a persoanelor loiale partidelor politice.

Vučić și partidul SNS neagă acuzațiile de corupție și că ar încerca să influențeze mass-media

Observatorii europeni monitorizează votul de duminică, însă, chiar înaintea alegerilor, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a vorbit despre un „climat electoral tensionat și diviziv” și despre o „atmosferă asemănătoare unui referendum”.

Comisia Electorală a Serbiei afirmă că alegerile sunt libere și că votul este secret. Cu toate acestea, organizația independentă de monitorizare CRTA a avertizat că, în timpul campaniei, au avut loc amenințări și acte de violență fizică, iar activiștii opoziției au fost supuși supravegherii.

Într-un raport publicat înaintea scrutinului, organizația a afirmat că, în loc să asigure condiții egale pentru candidați, „o serie de instituții, de la ministere la administrațiile locale, s-au implicat în manipularea procesului electoral”.

CRTA a reclamat că aproape trei sferturi din timpul de emisie consacrat de televiziunile din Serbia reflectă activitatea reprezentanților guvernului. Organizația a susținut, de asemenea, că ministerele și administrațiile locale au ajuns să fie implicate în „manipularea procesului electoral”.

Aproximativ 160 de atacuri împotriva instituțiilor de presă și a jurnaliștilor au fost înregistrate în Serbia în acest an, potrivit Centrului European pentru Libertatea Presei și a Mass-Media, notează BBC.

Citește și: Coridorul Vertical de gaze se extinde în Balcanii de Vest. Serbia și Macedonia de Nord intră în proiect