LIFESTYLE

Culisele unui domeniu investitional "adolescent": Cine si de ce isi protejeaza banii prin arta

03 decembrie 2011, ora 00:07, autor(i): Roxana Sasu 
Aboneaza-te la: RSS   Trimite prin: LinkedIn
POZA.jpg
Arta a ajuns sa fie perceputa la nivel global atat ca materializare a frumosului, cat si ca metoda de securizare a banilor, dat fiind ca vorbim de un domeniu in care randamentele cresc de la an la an. Desi piata este inca sub cele din Polonia si Ungaria, arta romaneasca devine tot mai atractiva pentru investitori si colectionari.

Piata de arta romaneasca este la un nivel inca foarte scazut fata de ceea ce inseamana piata de arta in regiune. De exemplu, daca o comparam cu piata de arta poloneza,vedem ca dimensiunea tranzactiilor publice din Polonia a fost in 2010 de circa 300 milioane de euro, in timp ce in Romania a fost de 9 milioane de euro.

Daca vorbim de cote de autor, in Ungaria, acum multi ani, se depasea 1 milion de euro intr-o licitatie publica pentru un autorautohton, in timp ce in Romania s-a ajuns la 270.000 de euro.

"In ultimii 16 ani, arta romaneasca s-a apreciat anual cu circa 36%. Randamentul artistilor nu are cum sa scada in urmatorii ani. Sigur ca un artist sau altul poate varia, dar la nivel de piata, ca total, nu avem nici un motiv sa credem ca in urmatorii 5 ani piata va scadea", a spus Manuela Plapcianu, CEO-ul casei de licitatii Artmark.



In afara de absenta unor instrumente cu specific investitional, diferenta dintre piata de arta din Romania si cea din regiune se poate explica partial prin dimensiunea educationala.

"Cred ca trebuie sa ne intalnim undeva la mijlocul drumului, noi, jucatorii din piata de arta (galeristi, artisti, case de licitatie, institutii culturale) si publicul. Distantarea fata de public nu ajuta cu nimic. Altfel, in ceea ce priveste diferentele, nu cred ca poporul roman se deosebeste genetic de alte popoare ca sensibilitate vizuala. Este doar o problema de accesibilitate si educatie, la care toata lumea trebuie sa puna umarul. Putem incepe cu numarul orelor de istoria artei din scoli si licee", a spus CEO-ul Artmark.

In ceea ce priveste cumparatorul roman de arta, acesta nu are un profil clar, ca varsta, ocupatie si trasaturi, insa se distinge dupa motivatie. Pe de o parte, exista acel tip de colectionar care achizitioneaza anumite lucrari pentru ca ii plac pur si simplu, pentru care gustul propriu este un criteriu fundamental Pentru un astfel de cumparator nu conteaza neaparat valoarea operei.

Exista chiar si un fel de subcategorie a "colectionarului din dragoste", cel cu un gust educat, pentru care conteaza acele legaturi mult mai subtile pe care le stabileste cu anumiti artisti, contextul operei ori semnificatia sa.

"Ei iubesc deopotriva o lucrare majora pentru istoria artei, o sculptura monumentala, o pictura cu o semnatura foarte rezonanta ori un mic desen, cu o poveste doar de ei stiuta", a explicat Manuela Plapcianu.

Pe de alta parte, exista si colectionarii de brand-uri, care in baza unei afinitati au interese pentru anumite curente, anumiti autori, si care sunt, in general, "greu de scos din zona pasiunii lor".

In 2011 piata va ajunge la circa 13-15 milioane de euro, de la 8,3 milioane de euro in 2010Manuela Plapcianu, CEO Artmark

Mai exista si categoria investitorilor, a celor care privesc arta ca pe o protectie, ca pe o modalitate de crestere sau inghetare a veniturilor.

"Aproximativ 70% dintre investitori ajung, mai devreme ori mai tarziu, colectionari impatimiti. Nu se intampla foarte des ca un investitor sa-si inchida operele intr-un deposit si sa le reconsidere dupa 10 ani. Pentru astfel de cazuri exista fondurile de investitii in arta, care au portofolii diversificate, si unde riscul investitiei este mai mic. Practic, una este sa pariezi pe un singur artist, alta sa cumperi unitati de fond pentru un portofoliu ce cuprinde 30-40 de artisti consacrati", a explicat CEO-ul Artmark.

Potrivit Manuelei Plapcianu, pe piata locala a artei au aparut din ce in ce mai multi cumparatori straini, fie romani stabiliti in strainatate, fie expati, care ocupa pozitii de top management in companiile locale.

"In timp ce diaspora prefera arta romaneasca traditionala, expatii aleg arta contemporana si avangarda", a spus aceasta.

In acelasi timp, daca despre arta traditionala putem spune ca deja a format o piata, la arta contemporana ar mai fi nevoie de inca 2-3 ani.

"Chiar daca artistii romani nu sunt foarte prezenti in constiinta publicului autohton, ei sunt foarte activi pe plan international. Alaturi de Institutul Cultural Roman, care se implica in proiecte relevante de arta, sunt multe galerii care promoveaza arta contemporana romaneasca", a spus Manuela Plapcianu.

Ea ni-l ofera ca exemplu pe artistul roman Mircea Cantor, care traieste si lucreaza in Franta si care a primit premiul Marcel-Duchamp 2011, la cea de-a 38-a editie a Targului International de Arta Contemporana (FIAC) de la Paris. Totodata, ea ii aminteste si pe Dan Perjovschi, Liliana Mercioiu-Popa, Sorin Neamtu si Sasha-Liviu Stoianovici.

Asociatia pentru Distributie Internationala de Arta Franceza va premia artistul cu 35.000 de euro pentru "Fishing flies", o sculpura-instalatie facuta din harpoane ornate, fixate pe avioane realizate din recipiente metalice, fire de nailon, plase pescaresti si bambus.

Criza, "cel mai bun lucru" pentru arta

In ultimii 16 ani, arta romaneasca s-a apreciat anual cu circa 36%, iar Artmark estimeaza ca in 2011 piata va ajunge la circa 13-15 milioane de euro, de la 8,3 milioane de euro in 2010. Anul trecut Artmark a inregistrat o cifra de afaceri de 5,5 milioane de euro, iar pentru 2011 estimeaza un business intre 9,1 si 10,5 milioane de euro.

"Sa conduci un business in arta nu este cu nimic diferit in comparatie cu a conduce un business in alt domeniu. Ingredientele sunt aceleasi. Evident, ca in orice alt business, marketingul joaca un rol foarte important. De exemplu, tiparim lunar circa 15.000 de cataloage pe care le distribuim atent prin diverse retele, inclusiv prin presa. Din bugetul nostru de cheltuieli, alocam anual cam jumatate marketing-ului", a spus CEO-ul casei de licitatii.

In 2011, rata medie de adjudecare la licitatiile Artmark totalizeaza 86,8%, in crestere usoara comparativ cu rata de 81,9% de anul trecut. In 2009 rata medie de adjudecare a fost de 60,5%.

Raportat pe sectiuni, rata medie de adjudecare in 2011, pe segmentul pictura si sculptura, este de 89,9%, la vinuri de 81,9%, iar la arta decorativa de 73%.

"Numarul celor care vin la noi cu opere in vederea consignarii a crescut semnificativ in ultimul an. In medie , in fecare luna sunt vizionate in vederea consignarii aproximativ 1.200-1.500 de lucrari de pictura, sculptura, arta decorativa etc. Comparativ cu anul trecut, numarul lucrarilor vizionate in scopul consignarii a crescut cu aproximativ 80-90% ", a spus Manuela Plapcianu.

Principalii concurenti ai Artmark sunt casele de licitatii Goldart, Monavissa si Alis.
Comentariile acestui material
 
Numele complet:*
ex: Ion Popescu
Adresa de email:*
Site personal:
ex: http://www.dailybusiness.ro/
Comentariul tau:*
ATENTIE! Camp obligatoriu.
 
 
 
KeyJobs - Job-uri premium
Miercuri, 02 Decembrie 2020, 14:43
Alegeti frecventa cu care doriti sa primiti newsletterul:
Adresa dvs. de email:
Abonati-va la newsletter