Adolescenții, noua țintă a grupărilor teroriste în online. SRI îi învață pe profesori să recunoască semnele radicalizării

Adolescenții au devenit o țintă importantă pentru grupările extremiste și teroriste care își desfășoară o parte tot mai mare a activităților de recrutare în mediul online. Profitând de timpul îndelungat petrecut de tineri pe internet, de vulnerabilitățile emoționale și de nevoia acestora de apartenență, extremiștii încearcă să îi atragă în comunități unde mesajele radicale pot fi prezentate ca soluții la problemele personale sau sociale cu care se confruntă, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Surse: Nicușor Dan ar putea nominaliza în februarie noii directori ai SRI și SIE, după negocieri cu partidele

Adolescenții, noua țintă a grupărilor teroriste în online. SRI îi învață pe profesori să recunoască semnele radicalizării

În România, autoritățile încearcă să intervină înainte ca procesul de radicalizare să ajungă într-un punct critic. Serviciul Român de Informații (SRI) a demarat un proiect prin care profesori, consilieri școlari și angajați ai structurilor de ordine publică sunt instruiți să recunoască din timp semnele care pot indica radicalizarea unui adolescent și să știe cum să reacționeze atunci când apar suspiciuni.

Inițiativa pornește de la ideea că prevenirea este esențială, mai ales într-un moment în care internetul oferă grupărilor extremiste acces direct la milioane de tineri și posibilitatea de a construi relații de influență fără ca părinții sau profesorii să observe imediat ce se întâmplă.

Grupările extremiste urmăresc mediul online și încearcă să identifice adolescenții care trec prin perioade dificile, se simt izolați, respinși sau caută un grup în care să fie acceptați.

Potrivit informațiilor prezentate în cadrul proiectului, procesul de radicalizare poate începe aparent inofensiv. Un adolescent poate intra într-un grup online pentru că se simte înțeles sau pentru că găsește persoane cu interese comune. Ulterior, conversațiile pot evolua către teme din ce în ce mai radicale, iar tânărul poate fi expus treptat la conținut extremist.

Tinerii pot fi atrași progresiv către conținut extremist, fără ca părinții să își dea seama că în spatele activității obișnuite pe internet se desfășoară un proces de manipulare.

Grupările extremiste pot exploata tocmai vulnerabilitățile adolescenților și dorința acestora de a aparține unui grup. În comunitățile online în care se simt acceptați, tinerilor li se pot oferi explicații simplificate pentru problemele pe care le întâmpină și li se poate induce ideea că violența sau extremismul reprezintă soluții legitime.

Problema este amplificată de timpul pe care adolescenții îl petrec conectați la internet.

Potrivit unui studiu menționat în material, 73% dintre copiii cu vârste între 12 și 17 ani petrec mai mult de trei ore pe zi online. În multe situații, accesul nu este însoțit de restricții clare sau de o monitorizare constantă din partea părinților.

Acest lucru creează un spațiu în care adolescenții pot interacționa cu persoane pe care nu le cunosc și pot avea acces la conținuturi pe care adulții din jurul lor nu le văd.

Autoritățile consideră că tocmai de aceea este important ca prevenirea radicalizării să nu se bazeze exclusiv pe supravegherea părinților. Profesorii, consilierii școlari și polițiștii care intră în contact cu adolescenții trebuie să poată identifica schimbările de comportament sau alți indicatori care ar putea ridica semne de întrebare.

Proiectul derulat de SRI urmărește să ofere specialiștilor din sistemul educațional și structurile de ordine publică instrumentele necesare pentru a interveni cât mai devreme.

Purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, a explicat că obiectivul este dezvoltarea competențelor necesare pentru identificarea timpurie a indicatorilor de radicalizare, prevenirea și gestionarea fenomenului extremismului violent și a terorismului.

Programul se adresează cadrelor didactice și consilierilor școlari din învățământul preuniversitar, dar și unor structuri din Ministerul Afacerilor Interne, inclusiv Direcția Siguranță Școlară, precum și personalului Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Prin formare continuă, participanții sunt pregătiți să recunoască situațiile în care un adolescent ar putea fi vulnerabil în fața mesajelor extremiste și să știe care sunt pașii de urmat atunci când apar suspiciuni.

Inițiativa, denumită Previsio 2, nu se limitează la cursuri teoretice. Participanții primesc și instrumente practice care să îi ajute să observe mai ușor factorii care pot crește vulnerabilitatea unui copil.

Teodora Țecu, director al CJRAE Olt, explică faptul că programul combină o componentă teoretică cu una aplicativă. Unul dintre elementele centrale îl reprezintă identificarea factorilor declanșatori și a vulnerabilităților care pot contribui la procesul de radicalizare.

Printre aceștia se pot număra absența părinților, lipsa unui stil de atașament adecvat sau experiențele traumatice. Aceste vulnerabilități nu înseamnă automat că un copil va deveni extremist, însă pot reprezenta factori exploatați de persoane care încearcă să îl manipuleze.

Programul prevede și proceduri pentru situațiile în care suspiciunile persistă, inclusiv apelarea serviciilor de urgență atunci când există un risc concret.