Adrian Țuțuianu a precizat că AEP a stabilit, printr-un ordin emis în urmă cu circa trei săptămâni, principalele direcții strategice pentru anul 2026, între care se află modificarea cadrului legislativ electoral. Pachetul ar urma să fie discutat cu toate partidele și grupurile parlamentare, care vor putea formula amendamente.
Potrivit acestuia, modificările avute în vedere vizează legislația privind partidele politice, funcționarea AEP, finanțarea partidelor și a campaniilor electorale, precum și reglementarea publicității electorale, inclusiv în mediul online.
Șeful AEP a arătat că instituția analizează și întărirea mecanismelor de control și sancționare în domeniul finanțării politice, în condițiile în care unele formațiuni nu transmit situațiile financiare prevăzute de lege.
„Trebuie să clarificăm ce înseamnă publicitatea electorală, în special pe platformele mari, și modul în care verificăm sursele de finanțare”, a spus el, adăugând că sunt discutate și aspecte privind regimul donațiilor și tratamentul candidaților independenți, în prezent insuficient reglementat.
Țuțuianu a mai afirmat că este analizată și posibilitatea consolidării cadrului privind denumirea partidelor politice, în contextul unor situații care pot genera confuzii în spațiul public.
El a menționat, totodată, că este discutată opțiunea fie a unui cod electoral, fie a unui set de patru legi distincte care să reglementeze principalele tipuri de scrutin din România, în urma consultărilor cu formațiunile politice.
Luni a avut loc o primă rundă de consultări pe acest subiect cu grupul parlamentar PACE – Întâi România.
Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a declarat că viitorul Cod Electoral ar trebui să includă o secțiune dedicată alegerilor anticipate, argumentând că România ar putea ajunge, „mai devreme sau mai târziu”, să folosească această soluție pentru deblocarea unor crize politice.
Șeful Autoritatea Electorală Permanentă a prezentat, în cadrul Comisiei juridice a Camerei Deputaților, prioritățile instituției pentru anul 2026, între care reforma legislației electorale, reorganizarea AEP și digitalizarea instituției.
În acest context, AEP intenționează să creeze o structură specializată care să gestioneze relația cu marile platforme digitale, precum TikTok și Facebook, după dificultățile întâmpinate în campaniile electorale din 2024 și 2025.
„Ne gândim ca, după aprobarea legii de organizare și funcționare a AEP, să organizăm în cadrul autorității o structură de specialitate care să se ocupe de publicitatea politică și de relația noastră cu platformele mari”, a spus șeful AEP.
Adrian Țuțuianu a mai anunțat că instituția poartă discuții cu autoritățile locale pentru îmbunătățirea logisticii electorale și pregătește un proces de digitalizare, despre care a afirmat că este necesar deoarece AEP „este extraordinar de mult rămasă în urmă”.
În același timp, acesta a susținut că măsurile interne de reorganizare au redus semnificativ numărul concediilor medicale în instituție. Potrivit datelor prezentate de președintele AEP, în primele patru luni din 2026 au fost înregistrate 579 de zile de concediu medical, față de „câteva mii, zeci de mii” în anii anteriori.
Citește și: Șeful AEP, Adrian Țuțuianu, spune că numărul concediilor medicale scade în anii electorali