Eurovision, transformat în armă politică. Cum au fost alimentate tensiunile dintre România și Republica Moldova după vot

Clasarea României pe locul trei la Eurovision a generat inițial un puternic sentiment de solidaritate și entuziasm atât în România, cât și în Republica Moldova. Voturile oferite de publicul moldovean pentru România au fost interpretate drept o dovadă clară de apropiere între cele două state și de susținere reciprocă. Totuși, atmosfera pozitivă s-a deteriorat rapid după apariția unui val masiv de mesaje ostile la adresa Republicii Moldova pe rețelele sociale, potrivit digi24.ro.

Numeroși influenceri și comentatori online au început să acuze Chișinăul de „trădare” și au cerut chiar oprirea sprijinului financiar și energetic acordat Republicii Moldova și Ucrainei.

Te-ar mai putea interesa și: O jurată din Republica Moldova explică votul controversat de la Eurovision: „Am văzut o altă prestație decât publicul”

Eurovision, transformat în armă politică. Cum au fost alimentate tensiunile dintre România și Republica Moldova după vot

Potrivit lui Curăraru, există mai multe niveluri care au contribuit la amplificarea tensiunilor. În primul rând, unele forțe politice de la București încearcă să transforme Republica Moldova într-un „dușman extern” convenabil, folosind vechi narațiuni potrivit cărora România oferă ajutor economic, energie și sprijin politic fără ca moldovenii să fie suficient de recunoscători. Expertul subliniază că exact aceleași teme au fost folosite și în timpul campaniilor electorale, inclusiv de către formațiuni care anterior se declarau unioniste.

În opinia sa, aceste grupări încearcă să creeze un „mit al cetății asediate”, în care problemele interne ale României sunt puse pe seama unor factori externi. Republica Moldova devine astfel o țintă ușoară, deoarece nu are puterea de a răspunde agresiv sau de a produce efecte politice majore în România.

Curăraru insistă asupra faptului că acuzațiile de „trădare” nu au o bază reală. Publicul din Republica Moldova a votat masiv pentru România, oferind peste 80.000 de voturi și contribuind decisiv la obținerea celor 15 puncte. Cu toate acestea, valul de furie online a continuat să crească, alimentat de persoane publice și influenceri care au încercat să distragă atenția de la propriile controverse. Expertul amintește cazul unor creatori de conținut care au promovat alte state participante, precum Malta, în schimbul unor sume de bani. În loc să discute deschis despre aceste colaborări, aceștia au preferat să se alăture valului de indignare și să canalizeze frustrările publicului împotriva Republicii Moldova.

În Republica Moldova, scandalul a fost tratat cu multă seriozitate. Curăraru observă că la Chișinău reacțiile au fost privite ca un semnal îngrijorător privind deteriorarea discursului public din România. El atrage atenția că multe dintre persoanele care au atacat Republica Moldova sunt aceleași care anterior au lansat mesaje ofensatoare și împotriva reprezentantei României, Alexandra Căpitănescu, pe care au catalogat-o în mod exagerat drept „satanistă”. Expertul consideră că această schimbare rapidă de atitudine demonstrează caracterul oportunist al acestor campanii online, unde țintele se schimbă în funcție de emoțiile momentului.

Totodată, Curăraru explică faptul că și actorii pro-ruși din Republica Moldova au încercat să profite de scandal. Reprezentantul Moldovei, Satoshi, a fost atacat de grupări și comentatori apropiați propagandei ruse, care au susținut că piesa acestuia ar fi fost plagiată după muzica unei trupe rusești, Discoteka Avaria. Expertul consideră că aceste reacții fac parte dintr-o strategie mai amplă de război informațional, prin care se încearcă adâncirea tensiunilor dintre București și Chișinău. În opinia sa, forțele pro-ruse folosesc orice oportunitate emoțională sau controversă culturală pentru a crea neîncredere și ostilitate între cele două societăți.