Fitch Ratings afirmă că perspectiva negativă asupra ratingului suveran „BBB-” al României reflectă deteriorarea continuă a finanțelor publice, cauzată de deficitele fiscale mari și de creșterea rapidă a datoriei publice raportate la PIB.
Fitch Ratings reamintește că prim-ministrul Ilie Bolojan din Partidul Național Liberal a pierdut încrederea parlamentarilor la Moțiunea de cenzură din 5 mai, la 10 luni după ce a preluat mandatul în fruntea unui guvern de coaliție format din patru partide.
Cel mai mare partid, Partidul Social Democrat (PSD) de centru-stânga, se retrăsese din coaliția pro-occidentală în aprilie, la o lună după ce votase bugetul pe 2026.
PSD s-a alăturat apoi Alianței pentru Uniunea Românilor (AUR) de extremă dreapta în depunerea moțiunii de neîncredere, care a fost adoptată cu o majoritate mai mare decât se aștepta. Bolojan rămâne în funcție cu titlu interimar.
În februarie, agențai Fitch a identificat tensiunile din cadrul coaliției ca fiind printre riscurile semnificative și persistente la adresa consolidării fiscale pe termen mediu, atunci când am confirmat calificativul României la „BBB-”/Negativ , alături de o creștere slabă, dificultăți în implementare și oboseală fiscală.
Potențialul ca măsurile de consolidare să provoace tensiuni intracoaliție era deja evident în întârzierile în aprobarea bugetului pe 2026, care a fost adoptat abia pe 20 martie, după ce PSD a obținut cheltuieli mai mari pentru asistență socială.
Fitch nu se așteaptă ca criza să ducă la alegeri anticipate, iar președintele Nicușor Dan a început consultări formale pentru a forma un nou guvern pe 18 mai. Cu toate acestea, intervalul de timp pentru formarea unui nou guvern, precum și componența acestuia, prioritățile politice și sprijinul politic pentru implementarea agendei sale, rămân neclare.
Administrația Bolojan a implementat măsuri de consolidare anul trecut, inclusiv o creștere a TVA-ului în august și o înghețare prelungită a salariilor și pensiilor din sectorul public.
Performanța fiscală a fost solidă în acest an, cu un deficit de 22 de miliarde de lei (1% din PIB) în trimestrul 1 din 2026, aproximativ jumătate din deficitele din trimestrul 1 din 2025 și trimestrul 1 din 2024.
În absența unui nou guvern, o administrație interimară ar putea continua implementarea bugetului pe 2026, care vizează un deficit de 6,2% din PIB, mai mic decât cel de 7,7% din 2025.
Însă criza politică a redus și mai mult vizibilitatea asupra strategiei fiscale pentru 2027, când se aștepta ca un candidat PSD să preia funcția de la Bolojan, și în 2028, următorul an electoral.
Aceste fonduri – în valoare de 1,8% din PIB, inclusiv 4,6 miliarde EUR în granturi și 2,7 miliarde EUR în împrumuturi – reprezintă o sursă crucială de finanțare și stimulare prin investiții publice în acest an, având în vedere slăbiciunea economiei interne. PIB-ul s-a contractat cu 1,7% față de anul precedent în primul trimestru al anului 2026.
Consumul privat slab și efectele conflictului din Orientul Mijlociu, cum ar fi creșterea prețurilor la energie și creșterea economică mai scăzută a zonei euro, înseamnă că creșterea economică a României în 2026 va fi probabil semnificativ sub prognoza de 1,1% a Fitch la revizuirea ratingului său din februarie.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2026/05/finantari-din-fonduri.jpg)
Prețurile mai mari la energie au amplificat, de asemenea, presiunile inflaționiste, cu un IPC de 10,7% în aprilie, față de anul precedent.
Fitch consideră că acest lucru limitează marja de manevră a Băncii Naționale de a reduce ratele dobânzilor. În același timp, sentimentul volatil al investitorilor, determinat atât de factori globali, cât și de factori specifici României, a pus presiune pe deprecierea leului și a împins randamentele obligațiunilor în sus, deși aceste presiuni s-au diminuat în ultimele zile.
Îndeplinirea țintei de deficit pentru 2026 ar fi în concordanță cu planurile de încetinire a creșterii anuale a datoriei/PIB în următorii cinci ani, dar Fitch consideră că progresele continue către stabilizarea ponderii datoriei necesită o consolidare fiscală suplimentară în 2027 și ulterior.
„Implicațiile actualei crize politice asupra credibilității planurilor fiscale pe termen mediu ale României și perspectivele de implementare sub o nouă administrație vor fi, prin urmare, esențiale pentru analiza noastră privind creditul suveran în cadrul revizuirii noastre programate pentru 31 iulie.”
Incertitudinea politică internă prelungită ar putea afecta și mai mult economia și ar putea submina încrederea investitorilor, ducând la o deteriorare a condițiilor de finanțare și o presiune mai mare asupra cursului de schimb.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2026/05/Fitch.jpg)
Războiul continuu dintre SUA și Iran și șocul asociat al prețurilor la energie prezintă, de asemenea, riscuri macroeconomice și fiscale suplimentare.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că raportul publicat marți de Fitch Ratings „nu este un motiv de relaxare”, avertizând că principala problemă semnalată de agenție este lipsa de predictibilitate a strategiei fiscale pentru 2027 și anii următori.
„Raportul Fitch de azi nu este un motiv de relaxare. Dimpotrivă. Agenția atrage ferm atenția că principalul risc nu este execuția bugetară pe termen scurt, ci lipsa de predictibilitate pentru strategia fiscală din 2027 și anii următori. Cu alte cuvinte, rezultatele bune dintr-un trimestru trebuie transformate într-o direcție stabilă și credibilă pe termen mediu”, a transmis Alexandru Nazare.
Potrivit lui Nazare, Fitch avertizează „serios” asupra riscurilor generate de instabilitatea politică, întârzierile în implementarea reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și presiunile externe asupra economiei.
„De aceea, următoarele luni sunt decisive”, a subliniat ministrul interimar al Finanțelor.
Următorul raport de evaluare al Fitch pentru România va fi publicat pe 31 iulie.
„Până atunci, cel mai mult va conta nu ce spunem, ci ce facem concret: reforme reale, absorbție de fonduri europene, disciplină bugetară și continuitate în consolidarea fiscală”, a mai afirmat Alexandru Nazare.