Banii europeni pentru agricultură nu vor mai veni integral de la Bruxelles. Avertismentul transmis de la Cotroceni fermierilor români

O parte din fondurile europene destinate agriculturii din România ar putea să nu mai fie acordate automat de la Bruxelles, ci să fie asigurate și prin intermediul planului național, în condițiile în care statul român se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește capacitatea de cofinanțare. Avertismentul a fost transmis joi de consilierul prezidențial Radu Burnete, în cadrul Conferinței Naționale AGRI4FUTURE: România – Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români. Acesta a prezentat și mesajul președintelui Nicușor Dan referitor la viitorul finanțării agriculturii și la negocierile privind bugetul Uniunii Europene, potrivit Agerpres.

Te-ar mai putea interesa și: Rectificarea bugetară, pe masa Guvernului: Sănătatea și Agricultura, prioritare. Ministerele au cerut suplimentări de 60 de miliarde de lei

Banii europeni pentru agricultură nu vor mai veni integral de la Bruxelles. Avertismentul transmis de la Cotroceni fermierilor români

Radu Burnete a explicat că situația economică a României, marcată de un deficit bugetar de aproximativ 6% din PIB, limitează posibilitatea statului de a asigura cofinanțarea proiectelor europene. Din acest motiv, autoritățile consideră că mecanismul de cofinanțare trebuie adaptat capacității economice a fiecărui stat membru, astfel încât țările cu resurse bugetare mai reduse să nu fie dezavantajate în accesarea fondurilor europene.

Consilierul prezidențial a atras atenția că fermierii trebuie să fie pregătiți pentru posibilitatea ca o parte din finanțările destinate agriculturii să fie asigurate prin bugetul național, nu exclusiv prin alocări europene directe. Acesta a subliniat că este important ca reprezentanții sectorului agricol să cunoască din timp această perspectivă, pentru a evita așteptările nerealiste privind viitoarele finanțări.

„Știți foarte bine că avem un deficit de 6% din PIB. Va fi dificil pentru România să cofinanțeze orice și oricât. Tocmai de aceea susținem că această cofinanțare trebuie să fie adaptată capacității statelor. Și concluzia pe care vreau să v-o împărtășesc e poate un pic incomodă, dar e preferabilă unei minciuni elegante, din punctul meu de vedere, și anume că o parte din banii pentru agricultură n-o să mai vină automat de la Bruxelles, vor veni și de aici, de la București, din planul nostru național”, a declarat Radu Burnete.

Acesta a vorbit și despre dificultățile negocierilor privind viitorul buget european, care urmează să fie purtate în luna noiembrie. România susține menținerea unui buget ambițios, în linie cu propunerea Comisiei Europene, însă consilierul prezidențial a admis că este posibil ca obiectivele inițiale să nu fie atinse în totalitate.

Burnete a explicat că unul dintre aspectele importante care trebuie luate în considerare este inflația. Deși sumele alocate agriculturii și celorlalte domenii sunt prezentate în prețuri curente, valoarea lor reală este mai mică decât în anii anteriori, dacă se ține cont de creșterea prețurilor. Astfel, chiar dacă alocările financiare par consistente la nivel nominal, puterea lor de finanțare poate fi diminuată.

În ceea ce privește propunerile de modificare a mecanismului de plafonare și reducere progresivă a plăților agricole, consilierul prezidențial a precizat că variantele aflate în discuție nu sunt definitive. Printre modificările analizate se numără creșterea pragului de la care ar urma să înceapă reducerea plăților către fermieri, de la 20.000 la 100.000 de euro, precum și majorarea plafonului de la 100.000 la 300.000 de euro.

Radu Burnete a subliniat însă că aceste propuneri nu au fost încă stabilite definitiv și că negocierile la nivel european pot aduce modificări importante. Totodată, acesta a evidențiat necesitatea implicării directe a fermierilor în elaborarea viitorului plan național, astfel încât nevoile reale ale agriculturii românești să fie reflectate în politicile și mecanismele de finanțare.

La aceeași conferință, consilierul prezidențial a transmis mesajul șefului statului, Nicușor Dan, care a reafirmat importanța strategică a agriculturii pentru România. Președintele consideră că agricultura nu trebuie privită doar ca un sector economic, ci ca o componentă esențială a securității naționale, alături de energie, transporturi și apărare.

Șeful statului a transmis că agricultura românească are nevoie de predictibilitate, respect și politici publice care să permită dezvoltarea fermelor și creșterea competitivității acestora. În opinia sa, dificultățile geopolitice și economice actuale arată că România nu își poate permite să trateze agricultura drept un domeniu secundar.

De asemenea, Nicușor Dan a anunțat că va susține interesele fermierilor români în cadrul negocierilor europene, inclusiv la reuniunea Consiliului European de la finalul lunii noiembrie. Președintele a prezentat trei principii pe care intenționează să le promoveze în discuțiile privind viitorul buget al Uniunii Europene: menținerea alocărilor europene pentru agricultură și politica de coeziune, fără reduceri ale sumelor destinate acestor domenii, păstrarea posibilității fiecărui stat membru de a decide asupra plafonării și reducerii progresive a plăților agricole, precum și asupra modului în care economiile rezultate sunt reinvestite în agricultura națională. Al treilea principiu urmărește asigurarea unui mecanism de cofinanțare națională suportabil, adaptat capacității economice a fiecărui stat.

Președintele a dat asigurări că va urmări obținerea unui rezultat care să protejeze interesele României și să țină cont de solicitările fermierilor. Potrivit acestuia, miza negocierilor depășește simpla distribuire a fondurilor europene, deoarece viitorul finanțării va influența direct dezvoltarea fermelor românești și competitivitatea agriculturii naționale.