Cheltuielile bugetare ar urma să scadă cu 3,3 mld. de lei, ca efect al aplicării legii privind măsurile administrative

Conform expunerii de motive, în perioada 2027–2030, scăderea cheltuielilor bugetare va fi de circa 5,766 miliarde lei anual, media pe cinci ani fiind de 5,286 miliarde lei.

Creşterea veniturilor locale şi centrale prin modificările fiscale

Conform informațiilor difuzate de TVR Info, proiectul de act normativ va contribui la creşterea veniturilor bugetare la nivel local prin clarificarea şi extinderea bazei de impunere pentru impozitele pe clădiri, terenuri şi mijloace de transport (inclusiv pentru construcţii ilegale), majorarea impozitului cu 100% pentru clădirile construite fără autorizaţie pentru 5 ani, publicarea listelor cu contribuabili fără restanţe – stimulent pentru conformare voluntară.

La nivel central, măsurile vizează eliminarea unor scutiri fiscale considerate nesustenabile (de exemplu, pentru cooperativele agricole) şi cesionarea creanţelor fiscale către entităţi specializate, pentru eficientizarea recuperării.

Diminuarea personalului din administraţie

De asemenea, vor scădea cheltuielile publice ca urmare a reducerii personalului:
– 6.102 posturi de consilieri personali;
– diminuarea cu 25% a posturilor din instituţiile prefectului;
– reducerea cu 30% a numărului maxim de posturi la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale;
– diminuarea personalului din poliţia locală, în funcţie de numărul de locuitori.

Limitarea salariilor şi a costurilor administrative

La scăderea cheltuielilor publice vor contribui şi plafonarea salariului preşedintelui ANRSC (economie estimată la 190.812 lei/an), limitarea salariilor din subordonatele MDLPA prin grile de salarizare, reducerea numărului de membri ai consiliilor de administraţie pentru ANCPI şi ANL (economia estimată la 410.444 lei/an), precum şi reducerea costurilor administrative, inclusiv prin preluarea cheltuielilor centrelor militare de către bugetul Ministerului Apărării Naţionale.

Măsuri pentru eficientizarea administraţiei publice

Actul normativ va contribui şi la eficientizarea administraţiei publice prin simplificarea proceselor de descentralizare, eliminarea unor paşi birocratici, reglementări mai flexibile privind inventarierea şi transferul bunurilor statului şi ale UAT, instituirea rotaţiei obligatorii pentru funcţiile publice sensibile şi introducerea evaluărilor multianuale bazate pe competenţe. De asemenea, se permite munca cu timp parţial în două autorităţi diferite.

Totodată, legea va contribui la îmbunătăţirea colectării veniturilor fiscale prin extinderea executării silite asupra indemnizaţiilor asistenţilor personali şi a venitului minim de incluziune (VMI), începând cu 2026, prin interconectarea sistemelor fiscale şi publicarea listelor cu debitorii persoane fizice şi juridice.

Autonomie şi control sporit pentru autorităţile locale

Nota de fundamentare mai precizează că actul normativ va asigura autonomie şi control local sporit, prin acordarea de atribuţii decizionale privind jocurile de noroc, posibilitatea introducerii unor taxe locale suplimentare, dreptul de aviz exclusiv asupra organigramei bibliotecilor publice şi înfiinţarea Fondului de Regenerare Locală (până la 5% din veniturile locale).

„Măsurile propuse şi dezbătute în perioada anterioară sprijină descentralizarea şi sustenabilitatea financiară a autorităţilor locale şi conduc la consolidarea administraţiei publice centrale şi locale şi la eficientizarea serviciilor publice către cetăţeni”, a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, potrivit informațiilor difuzate de TVR Info.

Actul normativ prevede eficientizarea administraţiei publice locale şi centrale, echitate socială în colectarea taxelor şi impozitelor şi o disciplină financiară mai bună.

Citește și: Bugetul pe 2026, adoptat abia în februarie. Statul va avea nevoie de finanțări de până la 275 miliarde de lei