Serviciile de informații ale Statelor Unite au obținut informații privind planurile Kremlinului de escaladare și le-au transmis mai multor guverne europene. «Vor folosi drone lansate de pe mare, ascunse în containerele unei nave. Nu este deloc dificil», explică o sursă apropiată Ministerului Apărării din Lituania, care a vorbit sub protecția anonimatului.
Justificarea unei astfel de escaladări se află de ceva timp pe agenda Moscovei. Rusia a susținut în repetate rânduri că furnizarea de armament, informații de intelligence și consilieri militari Ucrainei transformă țările occidentale în participanți la război și, prin urmare, în ținte legitime.
Până acum, Moscova a acționat sub ceea ce experții numesc „pragul războiului”, evitând acțiuni care ar putea provoca un răspuns coordonat al NATO, dar a desfășurat o campanie tot mai amplă de sabotaj împotriva unor obiective din țările care sprijină Ucraina, precum și incidente izolate aparent menite să testeze limitele și să evalueze reacția occidentală.
O primă escaladare a avut loc în urmă cu un an, când 19 drone, care zburau fără încărcătură explozivă, au deviat către spațiul aerian al Poloniei. Punctul major de cotitură l-a reprezentat recentul incident în care au fost implicate drone înarmate la aeroportul din Leipzig, incident pe care autoritățile germane îl atribuie serviciilor de informații ruse.
Acum, autoritățile lituaniene cunosc chiar și tipul de dronă pe care Rusia l-ar putea folosi împotriva Spaniei, Franței sau Italiei. Este vorba despre Gerbera, o dronă cu o lungime de aproximativ doi metri, o anvergură de 2,5 metri și o greutate de până la 18 kilograme.
Poate atinge o viteză de aproximativ 160 de kilometri pe oră și are o rază de acțiune declarată de maximum 600 de kilometri, în funcție de încărcătura explozivă transportată și de alți factori, precum vântul.
De la 200-300 de kilometri de coastă, zborul ar dura aproximativ între o oră și un sfert și două ore, în funcție de viteza reală. Încărcătura redusă nu este suficientă pentru a distruge o instalație de mari dimensiuni, dar poate provoca un incendiu, poate avaria echipamente expuse sau poate duce la închiderea temporară a unui port ori aeroport. Efectul urmărit ar putea fi atât politic și economic, cât și material.
Lituania, la fel ca alte țări, deține aceste informații după misterioasa vizită a directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova, pe 25 august. Ratcliffe a ajuns cu un avion militar american care făcuse o escală la Riga, în plin flanc baltic al NATO.
Nu există informații publice, potrivit cărora Ratcliffe ar fi avut întâlniri în Letonia, însă surse diplomatice dintr-o țară baltică confirmă că autoritățile respective fuseseră informate dinainte despre deplasare și că, ulterior, au primit informații despre conținutul acesteia.
The Wall Street Journal și Politico au relatat că Ratcliffe s-ar fi deplasat la Moscova pentru a avertiza Rusia împotriva oricărui atac sau a oricărei provocări la adresa NATO.
Potrivit unor surse familiarizate cu alerta, guvernele Spaniei, Franței și Italiei au fost, de asemenea, informate că Rusia pregătea o posibilă operațiune cu drone împotriva uneia dintre aceste țări.
Avertismentul coincide cu reacția neobișnuită a lui Emmanuel Macron: după ce a convocat Consiliul de Apărare pe 16 septembrie, președintele francez i-a chemat, două zile mai târziu, la Palatul Élysée, pe liderii tuturor partidelor și pe candidații la alegerile prezidențiale din 2027.
Mai mulți analiști din domeniul apărării consultați au confirmat că știu de existența unui raport al CIA care a circulat în cancelariile europene și care descrie cu un grad ridicat de precizie modul în care ar urma să se desfășoare atacul. Potrivit acestora, autoritățile franceze au acordat raportului un grad ridicat de credibilitate.
De ce un atac în Spania, Franța sau Italia? Cele trei țări vor avea alegeri în 2027 și au formațiuni politice radicale care ar putea exploata teama și oboseala populației față de războiul din Ucraina. În special în Franța și Italia există conexiuni sau poziții considerate clar apropiate de interesele Kremlinului.
Chiar ieri, candidatul de stânga Jean-Luc Mélenchon a atribuit intensificarea amenințării ruse în Europa „atacurilor cu rază lungă de acțiune” lansate de Ucraina asupra teritoriului rus.
Keir Giles, analist britanic specializat în strategia militară a Rusiei, care a lucrat pentru Academia de Apărare a Regatului Unit, avertizează că distanța Spaniei față de frontiera Rusiei nu îi garantează securitatea. „Nu neapărat țările aflate în prima linie vor fi ținta. Ținta va fi acolo unde se află punctul cel mai vulnerabil al Europei”, susține el.
Printre posibilele puncte vulnerabile, Giles menționează „țări precum Marea Britanie sau Spania, care nu au investit în sisteme integrate de apărare aeriană și antirachetă adecvate pentru amenințarea rusă”.
Scopul principal al unei acțiuni cu drone Gerbera lansate de pe o navă comercială nu ar trebui să fie provocarea unor distrugeri de amploare. Cu o încărcătură explozivă de aproximativ patru-cinci kilograme, aparatul ar fi mai degrabă util pentru închiderea unui aeroport, provocarea unui incendiu, survolarea unei instalații militare sau demonstrarea faptului că Rusia poate ajunge până în spatele dispozitivului de apărare european.
„Rusia observă unde ar avea cel mai mare impact orice acțiune, din cauza lipsei de reziliență, a apărării civile și a fragilității politice”, afirmă Giles. Alegerea țintei, explică el, răspunde unei „ecuații care se schimbă permanent”: Moscova calculează unde poate obține cel mai mare rezultat în raport cu riscurile și resursele pe care este dispusă să și le asume.
Posibilitatea lansării de drone de pe mare împotriva unor țări NATO a fost evocată deja de publicația ucraineană Defense Express în urmă cu exact un an: drone Gerbera transportate pe petroliere aparținând așa-numitei „flote fantomă” și lansate cu ajutorul unor catapulte din ape internaționale.
„Federația Rusă testase deja lansarea unor vehicule aeriene fără pilot de pe nave. De exemplu, în 2020, ZALA, o companie rusă producătoare de drone, afiliată conglomeratului de armament Kalashnikov, a efectuat lansări demonstrative, lansând drone de pe o ambarcațiune aflată în mișcare.”
Dincolo de exerciții, în Marea Baltică a avut deja loc un incident: în februarie, o unitate navală suedeză a detectat o dronă care decola de pe nava rusă de informații electronice Zhigulevsk, în strâmtoarea Öresund.
Suedia a bruiat drona și a calificat zborul drept o încălcare a spațiului său aerian. În aceleași zile, portavionul francez Charles de Gaulle se afla la Malmö. Drona a rămas la o distanță de peste 10 kilometri și nu a fost identificată.
La 14 septembrie, o navă de război rusă a lansat două rachete de semnalizare de urgență către un elicopter militar danez care desfășura activități de supraveghere de rutină în apele internaționale ale Mării Baltice.
În cercurile ruse apropiate de zona militară, flancul sudic al Mediteranei este deja prezentat drept o rută prin care Franța ar putea fi amenințată, fiind difuzată chiar și o listă a unor posibile ținte.
Pe 19 septembrie, la numai o zi după reuniunea convocată de Macron, influentul canal de Telegram Rybar a publicat o hartă a Mediteranei sub titlul „Medicina rusă împotriva aroganței franceze”.
Textul imagina furnizarea unor drone Geran-5 către Algeria și indica drept posibile ținte fabrici de aeronave, baze militare, centrale nucleare și complexe petrochimice din sudul Franței.
„Impresia pe care rușii vor să o creeze este propriul lor «Spider Web»”, explică sursa lituaniană, făcând referire la spectaculoasa operațiune în cadrul căreia Ucraina a ascuns drone în containere transportate cu camioane prin Rusia, fără ca șoferii să știe ce transportă, și le-a lansat în apropierea unor aerodromuri rusești, unde au fost distruse mai multe avioane.
Surse de informații din țările baltice pun intensificarea agresivității Rusiei în legătură cu pagubele provocate sectorului energetic rus de atacurile ucrainene.
Intensificarea recentă a activităților ruse de sabotaj urmărește mai multe obiective: reducerea sprijinului pentru Ucraina, provocarea unor diviziuni în NATO și alarmarea populației europene.
Premierul Donald Tusk a avertizat cu privire la posibile atacuri ruse cu drone sau rachete împotriva țărilor care sprijină Ucraina și a arătat că statele și-au demonstrat deja capacitatea de a opri astfel de operațiuni sau de a-i identifica pe autorii și pe beneficiarii acestora. Ministrul lituanian de Externe, Kestutis Budrys, avertizează: „Rusia nu se va ascunde. Trebuie doar să evităm consecințele”.
Aparatul ar putea fi transportat cu aripile demontate, pliat sau amplasat în diagonală și pregătit pentru lansare pe puntea navei. Drone de acest tip au ajuns deja în spațiul aerian al UE: drona Gerbera-2, o variantă a acestui aparat rusesc, recuperată recent în largul coastelor Poloniei, avea o ogivă de fragmentare cu detonator și aproximativ patru kilograme de exploziv.
Incidentul nu a fost însă rezultatul unei lansări de pe mare; cel mai probabil, drona venise din regiunea Kaliningrad, traversând teritoriul Lituaniei.
Metoda nu este exclusiv a Rusiei: Ucraina lansează deja drone aeriene de pe platforme maritime. Unii analiști consideră că aceasta ar putea fi o formă de răspuns. Într-o informație publicată de Bloomberg, o persoană apropiată Kremlinului a avertizat asupra intenției Rusiei de a pedepsi Europa pentru sprijinul acordat Kievului, scrie Xavier Colás pentru El Mundo.
Citește și: CIA avertizează asupra unui posibil atac rusesc cu drone asupra Spaniei, Franței sau Italiei