Sondaj INSCOP: Peste jumătate dintre români cred că părinții sunt principalii responsabili pentru violența din școli. Ce măsuri cer pentru combaterea fenomenului

Mai mult de jumătate dintre români consideră că responsabilitatea principală pentru prevenirea violenței în școli revine părinților și familiilor elevilor, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research, la solicitarea platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group. Cercetarea arată că 51,9% dintre respondenți indică familia drept principalul factor responsabil pentru prevenirea comportamentelor violente în mediul școlar, în timp ce instituțiile statului, profesorii și elevii sunt menționați într-o proporție mult mai redusă.

Te-ar mai putea interesa și: Sondaj INSCOP: Majoritatea românilor cer stabilitate politică și susțin schimbarea clasei politice

Sondaj INSCOP: Peste jumătate dintre români cred că părinții sunt principalii responsabili pentru violența din școli. Ce măsuri cer pentru combaterea fenomenului

Potrivit rezultatelor studiului, Ministerul Educației este considerat principalul responsabil de 16,6% dintre participanți, în timp ce 14,2% atribuie această responsabilitate profesorilor și conducerii unităților de învățământ. Poliția este indicată de 7,9% dintre respondenți, iar 6,9% consideră că responsabilitatea principală le revine chiar elevilor. Procentul celor care nu au oferit un răspuns este de 2,6%.

Datele indică faptul că, pentru majoritatea populației, familia reprezintă principalul mediu în care trebuie prevenite comportamentele agresive ale copiilor, prin educație, supraveghere și transmiterea unor valori și reguli de comportament. Totuși, opiniile diferă în funcție de vârstă, educație, mediul de rezidență și preferințele electorale ale respondenților.

Astfel, responsabilitatea părinților este menționată într-o proporție semnificativ mai mare decât media de către votanții PNL și USR, persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din mediul urban mare.

În schimb, cei care consideră că Ministerul Educației ar trebui să aibă responsabilitatea principală pentru prevenirea violenței școlare sunt, într-o proporție mai ridicată decât media, votanții AUR, persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, cele cu educație primară și angajații din sectorul public.

Sondajul INSCOP a urmărit și identificarea măsurilor pe care românii le consideră cele mai eficiente pentru reducerea violenței în unitățile de învățământ. Și în acest caz, implicarea familiei ocupă primul loc în preferințele respondenților.

Mai exact, 37,3% dintre participanți consideră că cea mai bună soluție este implicarea mai activă a părinților în educația și supravegherea copiilor. Aceștia consideră că familia trebuie să aibă un rol mai important în formarea comportamentului elevilor și în prevenirea situațiilor care pot duce la agresiuni fizice sau verbale în mediul școlar.

Pe locul al doilea se află aplicarea unor sancțiuni mai severe pentru elevii care comit acte de violență, măsură susținută de 21,5% dintre respondenți. Alte 19% dintre persoanele participante la sondaj consideră că introducerea unor controale de securitate mai stricte la intrarea în școli ar putea contribui la reducerea incidentelor violente.

În același timp, 12,8% dintre români optează pentru organizarea unor programe de prevenire a violenței și de educație pentru comportament, în timp ce 7,2% consideră că soluția ar fi creșterea numărului de psihologi și consilieri școlari.

Rezultatele arată că măsurile care pun accent pe responsabilitatea părinților, sancționarea comportamentelor agresive și securitatea unităților de învățământ sunt preferate de o proporție mai mare a populației decât intervențiile bazate pe consiliere psihologică și educație preventivă.

În ceea ce privește implicarea mai activă a părinților, această soluție este susținută într-o proporție semnificativ mai mare decât media de votanții PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, respondenții cu studii superioare și locuitorii din București.

De cealaltă parte, sancțiunile mai severe pentru elevii care comit acte de violență sunt preferate într-o proporție mai ridicată de votanții AUR, persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, cele cu educație primară și angajații din sectorul privat.

Introducerea unor controale de securitate mai stricte la intrarea în școli este susținută mai ales de votanții PSD și AUR, persoanele cu vârste între 45 și 59 de ani, respondenții cu educație primară și locuitorii din mediul rural.

În schimb, organizarea unor programe de prevenire a violenței și de educație pentru comportament este preferată într-o proporție peste medie de votanții PNL și de tinerii cu vârsta sub 30 de ani.

Aceste diferențe arată că populația nu are o perspectivă unitară asupra modalităților prin care ar trebui combătută violența în școli. În timp ce unele categorii pun accent pe responsabilitatea familiei și educația copiilor, altele consideră că sunt necesare măsuri mai ferme din partea instituțiilor, precum sancțiunile și controalele de securitate.

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a analizat rezultatele cercetării și a remarcat faptul că, deși familia este considerată principalul factor responsabil pentru prevenirea violenței în școli, o parte importantă a populației preferă măsuri bazate pe sancțiuni și securitate, în detrimentul consilierii psihologice și al programelor educative.

Acesta a subliniat că există diferențe semnificative între generații și categorii sociale în ceea ce privește modul în care este percepută responsabilitatea pentru prevenirea violenței școlare.

Potrivit lui Remus Ștefureac, persoanele mai în vârstă și cele cu studii superioare pun un accent mai mare pe responsabilitatea familiei, în timp ce generațiile active și persoanele cu un nivel redus de educație atribuie într-o măsură mai mare responsabilitatea instituțiilor.

Directorul INSCOP consideră că aceste diferențe indică lipsa unui consens puternic asupra soluțiilor concrete, chiar dacă gravitatea problemei este recunoscută la nivelul societății. În opinia sa, reducerea violenței în școli presupune atât implicarea părinților, cât și adoptarea unor măsuri instituționale credibile.