Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat miercuri, în plenul Senatului, că România își poate recâștiga libertatea de decizie economică dacă gestionează responsabil deficitul bugetar. Acesta a susținut că reducerea deficitelor permite statului să decidă singur cum sunt distribuiți banii publici, fără să ajungă în situația de a depinde de creditorii internaționali, agențiile de rating sau Comisia Europeană, potrivit Agerpres.
Te-ar mai putea interesa și: AUR a depus o moțiune simplă împotriva ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Ce reproșuri îi aduc parlamentarii și ce îi cer
Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii unei moțiuni simple inițiate de AUR împotriva ministrului Finanțelor, intitulată „Bugetul statului la ora adevărului; Același ministru, două contabilități: una pentru români, alta pentru Bruxelles”. Formațiunea politică l-a acuzat pe ministru că prezintă selectiv situația finanțelor publice și a solicitat publicarea periodică a estimărilor deficitului bugetar calculate conform metodologiei europene ESA, în paralel cu datele privind deficitul în numerar.
În intervenția sa, Alexandru Nazare a atras atenția asupra creșterii semnificative a cheltuielilor cu dobânzile la împrumuturile statului. Potrivit acestuia, în anul 2021, în timpul primului său mandat de ministru al Finanțelor, dobânzile se ridicau la aproximativ 18 miliarde de lei, în timp ce în prezent au ajuns la 59 de miliarde de lei, înregistrate în primele zece luni. Ministrul a explicat că această creștere reprezintă consecința deficitelor acumulate în anii anteriori și că povara financiară nu va fi resimțită doar în acest an, ci și în următorii ani.
Nazare a subliniat că dobânzile mari de astăzi sunt rezultatul deficitelor de ieri, motiv pentru care consideră esențială responsabilitatea în gestionarea banilor publici. În opinia sa, controlul deficitului nu reprezintă doar o măsură contabilă, ci și o condiție pentru păstrarea independenței economice a României. El a susținut că statul trebuie să aibă capacitatea de a lua decizii în Parlament, în funcție de propriile priorități, fără ca direcția cheltuirii banilor să fie impusă de instituțiile financiare sau de partenerii externi.
Un alt subiect abordat de ministru a fost cel al investițiilor publice. Acesta a răspuns criticilor din moțiunea AUR referitoare la scăderea cheltuielilor de capital cu 11,6%. Nazare a explicat că această reducere se referă în principal la investițiile finanțate direct din bugetul național, care presupun costuri mai ridicate pentru stat, deoarece banii trebuie atrași de pe piețele financiare, la dobânzile actuale.
În schimb, ministrul a precizat că investițiile totale au crescut cu aproximativ 30%, în special datorită fondurilor europene. El a argumentat că finanțarea europeană este mai avantajoasă decât împrumuturile contractate direct de stat, deoarece granturile sunt nerambursabile, iar împrumuturile europene beneficiază de condiții mai favorabile. Prin urmare, în opinia sa, diminuarea unor cheltuieli de capital finanțate din bugetul național nu înseamnă reducerea investițiilor publice, ci o schimbare a sursei de finanțare, prin utilizarea unor resurse mai ieftine.
Ministrul a respins astfel interpretarea potrivit căreia scăderea cheltuielilor de capital ar demonstra o diminuare a efortului investițional al Guvernului. El a susținut că autoritățile au reușit să crească volumul investițiilor, reducând în același timp costurile de finanțare pentru stat.
În finalul discursului, Alexandru Nazare a făcut apel la responsabilitate și colaborare politică în ceea ce privește gestionarea finanțelor publice. El a comparat importanța finanțelor publice cu cea a politicii externe, afirmând că, deși partidele pot avea opinii diferite asupra soluțiilor economice, ar trebui să existe un consens în privința protejării credibilității României.
Potrivit ministrului, credibilitatea țării influențează direct dobânzile la care se împrumută statul, dar și costurile de finanțare suportate de companiile românești și de populație. Cu cât România este percepută ca un stat mai responsabil din punct de vedere fiscal, cu atât poate beneficia de condiții mai bune de împrumut, iar resursele economisite pot fi direcționate către investiții și alte priorități publice.
Totodată, Nazare a invitat senatorii să continue discuțiile pe baza unor date economice verificabile și să se concentreze asupra pregătirii bugetului pentru anul 2027. El a recunoscut că elaborarea viitorului buget nu va fi un proces simplu, dar a susținut că dialogul politic și identificarea unor soluții comune sunt mai benefice pentru România decât disputele și confruntările politice.
În ceea ce privește rezultatul dezbaterii, moțiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrului Finanțelor a fost respinsă de Senat. La vot au fost înregistrate 21 de voturi pentru adoptarea moțiunii, 46 de voturi împotrivă și 13 abțineri.