Dosarul Georgescu–Potra se reia la ÎCCJ. Judecătorii vor decide dacă procesul privind presupusa tentativă de destabilizare a statului poate începe

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis reluarea dezbaterilor în dosarul care îi vizează pe Călin Georgescu, Horațiu Potra și mai mulți colaboratori ai acestuia, acuzați de procurorii Parchetului General că ar fi pus la cale o acțiune menită să destabilizeze ordinea constituțională a statului român. Instanța supremă a stabilit un nou termen pentru data de 29 iunie, după ce unul dintre judecătorii completului s-a retras din cauză, iar cererea sa de abținere a fost admisă, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Consiliul Afaceri Externe al UE discută dosarele Ucraina, Orientul Mijlociu, relațiile UE-China

Dosarul Georgescu–Potra se reia la ÎCCJ. Judecătorii vor decide dacă procesul privind presupusa tentativă de destabilizare a statului poate începe

Ca urmare a modificării componenței completului de judecată, dezbaterile vor fi reluate de la zero, ceea ce înseamnă că toate argumentele și excepțiile formulate de părți vor fi reanalizate. Judecătorii nu se află încă în etapa judecării pe fond a acuzațiilor, ci analizează legalitatea rechizitoriului și a probelor administrate de procurori în faza de urmărire penală. Verdictul din această etapă va decide dacă dosarul poate merge mai departe către judecata propriu-zisă.

Cazul a ajuns la ÎCCJ după ce, pe 2 aprilie, Curtea de Apel București a concluzionat că rechizitoriul întocmit de Parchetul General este legal și că procesul poate începe. Totuși, în cursul procedurii de cameră preliminară, instanța a exclus mai multe declarații date inițial în calitate de martori de persoane apropiate lui Horațiu Potra, care ulterior au devenit inculpați în dosar. Procurorii au contestat această decizie, iar dosarul a ajuns astfel pe masa judecătorilor instanței supreme.

Pronunțarea unei soluții a fost amânată de mai multe ori, iar termenul din 19 iunie reprezenta deja a treia încercare de soluționare a contestației. Schimbarea completului de judecată prelungește însă procedura și împinge luarea unei decizii către sfârșitul lunii iunie.

Dosarul este unul dintre cele mai complexe și sensibile instrumentate de Parchetul General în ultimii ani, atât prin gravitatea acuzațiilor, cât și prin numărul persoanelor implicate. În centrul anchetei se află fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu și Horațiu Potra, fost luptător în Legiunea Străină și lider al unei grupări de mercenari care a activat în mai multe zone de conflict externe.

Potrivit rechizitoriului, Călin Georgescu este acuzat de complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și de comunicarea de informații false. Horațiu Potra este acuzat de tentativă la infracțiuni împotriva ordinii constituționale, precum și de încălcarea legislației privind armele, munițiile, materialele explozive și articolele pirotehnice. Alături de cei doi au fost trimiși în judecată și 20 de presupuşi mercenari care ar fi participat la planul descris de procurori.

Ancheta are la bază evenimente petrecute în decembrie 2024, într-o perioadă de tensiune politică accentuată după alegerile prezidențiale. Procurorii susțin că, la data de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu și Horațiu Potra s-au întâlnit într-un centru de echitație din județul Ilfov pentru a pune la punct un plan de acțiune care viza deturnarea unui protest organizat în sprijinul fostului candidat.

La întâlnire ar fi participat, pe lângă Georgescu și Potra, și alte persoane din cercul apropiat al acestora, inclusiv lideri și colaboratori implicați în organizarea manifestației. Potrivit anchetatorilor, discuțiile purtate în acel cadru privat nu au avut ca scop doar organizarea unui protest obișnuit, ci pregătirea unor acțiuni care urmau să genereze haos și instabilitate.

Procurorii susțin că, după întâlnirea din Ilfov, Georgescu ar fi contactat mai multe persoane influente din mediile naționaliste și conservatoare pentru a mobiliza participanți la manifestația programată pentru ziua următoare. În rechizitoriu este menționată inclusiv o discuție cu liderul organizației Frăția Ortodoxă, Dan Grăjeanu, căruia i-ar fi transmis că urmează să lanseze un apel decisiv către susținători.

Conform acuzațiilor, protestul planificat pentru 8 decembrie 2024 în zona Catedralei Mântuirii Neamului urma să fie folosit ca punct de plecare pentru o acțiune de destabilizare. Procurorii afirmă că participanții obișnuiți la manifestație ar fi trebuit să reprezinte o „masă de manevră”, în timp ce persoane special pregătite și coordonate de Horațiu Potra urmau să provoace incidente și confruntări.

Anchetatorii descriu planul drept o „operațiune paramilitară de destabilizare națională”. Potrivit acestora, grupul coordonat de Potra ar fi fost format din foști combatanți și mercenari care dispuneau de experiență militară și care urmau să exploateze tensiunile din cadrul protestului pentru a genera panică și dezordine.

Procurorii susțin că membrii grupării aveau asupra lor arme, materiale pirotehnice de mare putere și alte obiecte considerate periculoase. În rechizitoriu se arată că folosirea acestora într-o mulțime numeroasă putea produce reacții necontrolate, panică și îmbulzeli cu efecte grave asupra participanților.

Potrivit documentelor din dosar, obiectivul presupus al acțiunii era crearea unui climat de insecuritate și presiune socială care să favorizeze contestarea rezultatelor politice și să genereze o stare de criză. Procurorii consideră că întreaga operațiune a fost concepută pentru a produce efecte destabilizatoare la nivel național și pentru a afecta funcționarea normală a instituțiilor statului.