Guvernul a analizat, în primă lectură, proiectul de hotărâre privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității în perioada 2026-2030, document care stabilește principalele măsuri prin care România își propune să protejeze patrimoniul natural și să îndeplinească angajamentele asumate la nivel european și internațional în domeniul biodiversității, potrivit Agerpres.
Te-ar mai putea interesa și: Guvernul începe centralizarea datelor pentru reorganizarea instituțiilor și companiilor de stat
Potrivit Executivului, strategia reprezintă un document esențial pentru alinierea României la obiectivele globale și europene privind protecția naturii și gestionarea durabilă a resurselor naturale. Prin adoptarea acesteia, autoritățile urmăresc să creeze un cadru coerent de acțiune pentru următorii cinci ani, cu măsuri destinate conservării ecosistemelor, protejării speciilor și utilizării responsabile a resurselor biologice.
Adoptarea strategiei este, totodată, un angajament asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), reprezentând îndeplinirea Jalonului 31. Guvernul avertizează că neadoptarea documentului ar fi avut consecințe financiare majore, existând riscul aplicării unei penalități de aproximativ 972,5 milioane de euro, ceea ce ar fi afectat implementarea PNRR și accesul la fondurile europene.
Strategia este construită în concordanță cu obiectivele stabilite prin Cadrul Global pentru Biodiversitate Kunming-Montreal, adoptat la nivel internațional, și urmărește contribuția României la atingerea celor patru obiective strategice asumate la nivel global până în 2030.
Primul obiectiv vizează conservarea și restaurarea ecosistemelor naturale, reducerea riscului de dispariție a speciilor și menținerea diversității genetice, prin măsuri de protecție și refacere a habitatelor naturale. Al doilea obiectiv urmărește utilizarea durabilă a biodiversității, astfel încât resursele naturale să fie valorificate fără a compromite capacitatea acestora de regenerare și fără a afecta echilibrul ecosistemelor.
Un alt pilon al strategiei îl reprezintă asigurarea unui acces echitabil la resursele genetice și distribuirea corectă a beneficiilor rezultate din utilizarea acestora, în conformitate cu standardele internaționale. În același timp, documentul prevede consolidarea capacității de implementare a politicilor din domeniu prin atragerea de finanțări, întărirea instituțiilor responsabile, dezvoltarea cercetării și îmbunătățirea cooperării între autorități și mediul științific.
Executivul precizează că strategia a fost elaborată în urma unui amplu proces de consultare, la care au participat autorități publice centrale, institute de cercetare, organizații neguvernamentale și experți în domeniul biodiversității. Implicarea acestor actori a avut rolul de a asigura un document adaptat atât cerințelor europene, cât și provocărilor specifice cu care se confruntă România în ceea ce privește protecția mediului și conservarea patrimoniului natural.