Partidul de guvernământ din Kosovo câștigă alegerile după mai multe luni de blocaj politic

Partidul naționalist al premierului Albin Kurti a obținut o victorie clară la alegerile legislative de duminică, deblocând parcursul pentru formarea unui nou guvern după un an de impas politic care a paralizat parlamentul și a întârziat accesul la fonduri internaționale cruciale, notează Reuters.

BBC reamintește că Vetevendosje a câștigat alegerile din februarie, însă fără majoritate, iar Kosovo s-a aflat de atunci fără un guvern funcțional.

Blocajul a ridicat o întrebare majoră înaintea acestui al doilea scrutin parlamentar din acest an: îi vor sancționa alegătorii pe Kurti pentru lunile îndelungate de impas din Adunarea Națională sau vor sancționa partidele de opoziție, care au refuzat să ia în calcul o coaliție cu mișcarea sa de stânga?

Electoratul și-a exprimat clar preferința, însă rezultatul nu îi conferă lui Albin Kurti majoritatea absolută necesară pentru a guverna fără parteneri de coaliție. Totuși, liderul Vetevendosje nu ar trebui să întâmpine dificultăți în asigurarea sprijinului deputaților partidelor minorităților etnice, care dețin 20 dintre cele 120 de mandate din Adunarea Națională.

Este a patra victorie consecutivă a Vetevendosje la alegerile parlamentare

Rezultatul reprezintă o validare, după ce partidele de opoziție i-au blocat tentativele de formare a unui guvern în urma scrutinului precedent, din 9 februarie. Kurti susține că este „cea mai mare victorie din istoria țării” și a declarat că se așteaptă ca partidele de opoziție să coopereze, nu să obstrucționeze, de această dată, scriu editorii BBC.

Arben Gashi, reprezentant al Ligii Democrate din Kosovo (LDK), partid clasat pe locul al treilea, a sugerat că acest lucru ar putea fi posibil. „Când alegătorii vorbesc, rezultatul nu poate fi ignorat”, a scris el pe rețelele sociale. „Este nevoie de reflecție și de acțiune responsabilă”, a adăugat acesta.

Kosovo a pierdut fonduri UE de sute de milioane de euro, din cauza lipsei unui guvern funcțional

Miza este considerabilă. Kosovo a pierdut accesul la fonduri ale Uniunii Europene în valoare de sute de milioane de euro din cauza lipsei unui guvern funcțional. Kurti a invocat, de asemenea, potențiale acorduri cu Banca Mondială care ar putea duce suma totală la peste 1 miliard de euro.

Refacerea relațiilor cu cei mai importanți susținători internaționali ai Kosovo, Uniunea Europeană și Statele Unite, ar trebui să se afle, de asemenea, pe agenda noului guvern.

Kurti a iritat Bruxelles-ul și Washingtonul prin acțiuni repetate împotriva instituțiilor care deservesc minoritatea sârbă din Kosovo: de la oficii poștale la unități medicale, ceea ce a amplificat tensiunile în nordul Kosovo, regiune cu majoritate sârbă.

Uniunea Europeană a ridicat măsurile punitive impuse în 2023

Bruxelles-ul se va aștepta ca Albin Kurti să adopte o abordare pragmatică în dialogul de normalizare, de mult timp blocat, cu Serbia, mai degrabă decât să rămână fidel liniei sale dogmatice. Având în vedere relațiile sale reci cu președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, această așteptare s-ar putea dovedi iluzorie.

Faptul că alegătorii din Kosovo au validat categoric o figură atât de polarizantă reflectă percepția lor critică asupra alternativelor. Partidele asociate Armatei de Eliberare a Kosovo au dominat guvernarea în deceniul care a urmat declarației unilaterale de independență din 2008, însă nu au reușit să-și îndeplinească promisiunile de prosperitate.

Analistul Artan Muhaxhiri a remarcat „numeroasele încălcări ale Constituției, lipsa dezvoltării economice și deteriorarea relațiilor cu aliații”, în anii de guvernare ai Vetevendosje.

Cu toate acestea, el a concluzionat că „în pofida tuturor neajunsurilor, cetățenii au considerat opoziția drept o opțiune și mai dăunătoare”.

România nu recunoaște independența Kosovo

Kosovo și-a proclamat independența față de Serbia pe 17 februarie 2008, însă statutul său rămâne disputat. Deși peste 100 de state recunosc oficial Kosovo, Serbia susține că doar 84 îl recunosc efectiv. În Europa, cinci membri UE: Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania nu recunosc independența Kosovo, alături de Serbia, Belarus, Bosnia și Herțegovina și Rusia, ceea ce face ca statul să fie nerecunoscut de nouă țări europene, în total.

În cazul României, decizia de a nu recunoaște Kosovo ține mai mult de preocupările legate de precedentul creat decât de statul în sine, scriu editorii factual.ro. Politica externă românească a subliniat constant respectarea suveranității și integrității teritoriale, în special în raport cu Republica Moldova, reflectând sensibilitatea față de conflictele separatiste.

„Decizia de a nu recunoaște Kosovo pare a ține mai degrabă de felul în care țara noastră privește declarația de independență a Priștinei, iar prudența, probabil, a determinat România să evite orice paralelă cu alte cazuri complicate din regiune, precum Transnistria. Să nu uităm că România susține ferm integritatea teritorială a Republicii Moldova. Observăm, de asemenea, că prezența Spaniei și a Ciprului pe lista statelor UE care nu recunosc independența Kosovo se explică facil, dacă ne uităm la situația internă a celor două.” a mai explicat conf. univ. dr. Adrian Corpădean, decanul Facultății de Studii Europene de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, citat de factual.ro.

Parlamentul European a îndemnat, într-un raport din 2022, statele membre UE care nu recunosc încă Kosovo, inclusiv România, să acorde recunoașterea deplinei suveranități, pentru a-i permite statului balcanic să avanseze pe drumul european în condiții de egalitate cu celelalte țări candidate, notează factual.ro.

Citește și: Kosovo: alegeri parlamentare anticipate. Kosovarii caută o ieșire din criza politică