Magistrații francezi, luați în vizor de administrația Trump, pentru condamnarea liderei de extremă dreaptă, Marine Le Pen

O investigație făcută de revista germană Der Spiegel dezvăluie că administrația Trump analizează posibilitatea introducerii unor noi sancțiuni împotriva mai multor funcționari europeni, considerați de Departamentul de Stat al SUA responsabili pentru alimentarea unei „cenzuri”, care ar funcționa pe continentul european.

Printre ținte s-ar afla cei trei magistrați care au pronunțat condamnarea în primă instanță a fostei candidate la alegerile prezidențiale din partea a Reuniunii Naționale, Marine Le Pen.

La 31 martie, împotriva liderei de extremă dreaptă au fost pronunțate sentințe care includeau patru ani de închisoare, dintre care doi cu executare, sub supraveghere electronică, precum și cinci ani de neeligibilitate, cu aplicare imediată.

Procesul în apel în dosarul asistenților parlamentari ai eurodeputaților Frontului Național urmează să aibă loc la Paris, începând cu 13 ianuarie 2026, informează publicația L`Express.

După ce Donald Trump a cerut „eliberarea” lui Marine Le Pen în urma condamnării, Statele Unite ar lua în considerare sancționarea judecătorilor francezi, care au condus audierile.

Decizia americanilor, care nu a fost încă oficializată, ar marca o nouă etapă a unei neîncrederi tot mai accentuate între Washington și aliații săi din Europa.

În plus față de dezacordurile geopolitice cu europenii, în special în dosarul Ucraina, administrația Trump a afișat în ultimele luni un anumit dispreț față de liderii țărilor aliate din regiune.

„Libertatea de exprimare este în declin” în Europa, deplângea vicepreședintele american J.D. Vance în discursul său de la Conferința de Securitate de la München (Germania), din luna februarie. Cu acel prilej, el a criticat, de pildă, reglementările europene în domeniul digital sau tratamentul injust, rezervat, în opinia sa, unor partide de extremă dreapta.

În același discurs, J.D. Vance a făcut referire în mod special la logica „cordonului sanitar” instituită în Germania împotriva partidului naționalist AfD.

Sancțiuni posibile și pentru oficiali ai serviciilor secrete germane

Astfel, potrivit publicației Der Spiegel, Departamentul de Stat al SUA ar fi analizat posibilitatea de a impune interdicții de intrare pe teritoriul Statelor Unite împotriva responsabililor din serviciile secrete germane care au stat la baza clasificării AfD drept formațiune de extremă dreapta.

Der Spiegel menționează chiar opțiunea unor ipotetice sancțiuni financiare la adresa acestor înalți funcționari. Contactat de publicație atât în acest dosar, cât și în cel privind-o pe Marine Le Pen, Departamentul de Stat nu a confirmat și nici nu a infirmat intenția de a adopta astfel de sancțiuni.

Partidele politice tradiționale din Germania, inclusiv blocul CDU/CSU condus de cancelarul Friedrich Merz, mențin un cordon sanitar în jurul AfD, în timp ce formațiunea populistă a accelerat, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, apropierea de cercurile MAGA („Make America Great Again”), nucleul politic al președintelui american.

Mai mulți înalți oficiali americani, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio, au protestat când Oficiul Federal pentru Protecția Constituției, o ramură a serviciilor secrete germane, a clasificat AfD drept „partid de extremă dreaptă”.

În prezent suspendată, ca urmare a unei plângeri depuse de partidul german, această calificare ar fi putut conduce, de asemenea, la sancțiuni americane.

Sancțiuni americane împotriva comisarului european lui Thierry Breton

În data de 23 decembrie, Washingtonul a interzis accesul pe teritoriul său pentru cinci personalități europene care promovează reglementarea sectorului tehnologic sau combaterea dezinformării și a discursului instigator la ură în cadrul unor organizații cu sediul în Regatul Unit și Germania.

Printre figurile vizate de Statele Unite se numără și francezul Thierry Breton, fost comisar european și inițiator al Digital Services Act (DSA), sub pretextul că această reglementare ar fi contribuit la construirea „unui complex industrial global al cenzurii”.

Sancțiuni americane pentru judecătorul brazilian Alexandre de Moraes

În această vară, judecătorul brazilian Alexandre de Moraes, responsabil de procesul împotriva fostului președinte Jair Bolsonaro, a fost vizat de sancțiuni americane, administrația Trump considerând că deciziile sale ar fi permis „vizarea opozanților politici”.

Bolsonaro, inițial condamnat la 27 de ani de închisoare pentru „tentativă de lovitură de stat”, a văzut pedeapsa redusă la puțin peste doi ani după adoptarea unei legi de către parlamentul brazilian, iar Washingtonul l-a scos în final de pe lista oficială a sancțiunilor.

Citește și: Trump avertizează că SUA vor interveni dacă Iranul va ucide protestatari