Lucrările de dezafectare a sondelor vechi de petrol și gaze din Marea Nordului avansează mult mai lent decât era planificat, iar autoritățile britanice avertizează companiile din industrie că trebuie să accelereze ritmul. Aproximativ 500 de sonde care ar fi trebuit deja închise și dezafectate nu au fost încă scoase din uz în conformitate cu planurile stabilite. În paralel, în următorii cinci ani, alte aproximativ 1.000 de puțuri urmează să iasă din producție, ceea ce va pune o presiune și mai mare asupra industriei, potrivit mediafax.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Ucraina a atacat Novorossiisk, baza navală rusă de la Marea Neagră şi două terminale pentru exportul cerealelor
North Sea Transition Authority (NSTA), instituția britanică responsabilă de supravegherea industriei de petrol și gaze din Marea Nordului, susține că întârzierile sunt provocate în principal de creșterea costurilor și de dificultățile în procurarea echipamentelor necesare pentru lucrările de dezafectare. Autoritatea le cere companiilor să recupereze întârzierile existente și să se pregătească pentru volumul mare de lucrări care urmează în următorii ani.
Problema apare într-un moment în care producția de petrol și gaze din Marea Nordului se află într-un declin de durată. Regiunea continuă să aibă o importanță strategică pentru sectorul energetic britanic, însă perioada în care zăcămintele offshore produceau la niveluri maxime a trecut. Multe dintre exploatările mai vechi se apropie de finalul duratei de viață, iar companiile sunt nevoite să aloce tot mai mulți bani pentru închiderea sondelor și demontarea infrastructurii.
În același timp, marile companii internaționale din energie își reduc expunerea pe Marea Nordului și își redirecționează investițiile către alte regiuni considerate mai profitabile. În ultimii ani, numeroase zăcăminte și active din regiune au fost vândute de la un operator la altul. Acest proces a dus la schimbarea structurii industriei și la concentrarea responsabilității pentru dezafectarea sondelor în mâinile unui număr relativ redus de companii.
În prezent, doar zece companii sunt responsabile pentru aproximativ 80% dintre sondele vechi care trebuie dezafectate. Această concentrare înseamnă că ritmul în care câțiva operatori își îndeplinesc obligațiile are un impact major asupra întregului proces de retragere a infrastructurii petroliere din Marea Nordului.
Una dintre companiile importante implicate în această industrie este BP, care și-a scos la vânzare operațiunile din Marea Nordului la sfârșitul lunii iulie. Decizia face parte dintr-un proces mai amplu prin care marile companii petroliere își reevaluează portofoliile și își concentrează investițiile în alte zone. În același timp, Shell și-a transferat exploatările offshore din Marea Britanie către Adura, companie creată împreună cu grupul energetic norvegian Equinor.
Schimbarea proprietarilor activelor ridică și problema responsabilității pentru dezafectarea infrastructurii. Pe măsură ce zăcămintele îmbătrânesc și sunt vândute între companii, lucrările de închidere și de curățare a instalațiilor devin o componentă tot mai importantă a costurilor operaționale.
Autoritățile britanice au început, de altfel, să aplice sancțiuni companiilor care nu își îndeplinesc obligațiile. Un exemplu este EnQuest, operator activ în Marea Nordului, care a fost amendat în acest an cu 16,5 milioane de lire sterline pentru că nu a închis și dezafectat 33 de sonde care nu mai erau utilizate. Amenda a fost stabilită la 500.000 de lire sterline pentru fiecare sondă.
EnQuest a contestat sancțiunea și s-a declarat dezamăgită de decizia autorității. Compania susține că respectivele sonde erau inactive de mai mulți ani, însă NSTA consideră că operatorii trebuie să respecte calendarul și obligațiile privind închiderea și dezafectarea instalațiilor scoase din producție.