Nicușor Dan atacă la CCR noua Lege a integrității. Declarațiile de avere ale partenerilor și mandatele aleșilor, în centrul disputei

Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu noua lege privind integritatea în exercitarea funcțiilor publice, act normativ care introduce, printre altele, obligații suplimentare privind declarațiile de avere și modifică regimul incompatibilităților și al încetării mandatelor. Sesizarea urmează să fie analizată de CCR pe 12 august.

Te-ar mai putea interesa și: Nicușor Dan reia marți negocierile cu liderii fostei coaliții pentru legea salarizării și formarea guvernului

Nicușor Dan atacă la CCR noua Lege a integrității. Declarațiile de avere ale partenerilor și mandatele aleșilor, în centrul disputei

Contestația președintelui vizează în special două prevederi pe care acesta le consideră neconstituționale. Prima se referă la extinderea obligației de a depune declarații de avere și de interese către partenerii necăsătoriți ai demnitarilor, iar a doua privește transformarea unei interdicții de a ocupa o funcție publică într-o măsură care ar putea duce la încetarea automată a unui mandat aflat deja în desfășurare.

Legea a fost adoptată de Senat pe 5 august, în calitate de for decizional, cu 105 voturi „pentru”, opt voturi „împotrivă” și șapte abțineri. Proiectul, înregistrat cu numărul L464/2026, a fost dezbătut în procedură de urgență și are legătură cu angajamentele asumate de România prin PNRR, mai exact cu Jalonul 431, care presupune consolidarea legislației din domeniul integrității.

În argumentația transmisă CCR, președintele recunoaște necesitatea actualizării legislației privind integritatea. Nicușor Dan susține că România are nevoie de mai multă transparență și credibilitate în exercitarea funcțiilor publice și că respectarea angajamentelor asumate prin PNRR este importantă.

Președintele consideră însă că atingerea unui obiectiv legitim nu justifică adoptarea unor prevederi care, în opinia sa, încalcă Constituția. El susține că anumite amendamente introduse în Parlament sunt formulate într-un mod care poate genera probleme serioase de aplicare și poate afecta drepturile unor persoane care nu ocupă funcții publice.

Una dintre cele mai controversate prevederi este cea prin care obligația de a completa și depune declarații de avere și de interese este extinsă de la persoana care ocupă funcția publică la soț, soție sau persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți.

Nicușor Dan consideră că această formulare ridică probleme constituționale deoarece introduce o obligație legală pentru o persoană care nu este demnitar și care nu exercită nicio funcție publică.

În argumentația sa, președintele susține că răspunderea specifică unei persoane care ocupă o funcție publică nu poate fi extinsă automat asupra partenerului său de viață. El consideră că această situație reprezintă o ingerință în viața privată și depășește limitele stabilite anterior de CCR și de jurisprudența europeană.

O altă problemă identificată este chiar formularea „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”. Potrivit președintelui, această expresie nu oferă suficiente criterii obiective pentru a stabili cine intră în această categorie.

În lipsa unei definiții clare, aplicarea legii ar putea depinde de interpretări și aprecieri subiective. Cu alte cuvinte, nu ar exista un reper suficient de precis pentru a determina când o relație este suficient de apropiată de cea dintre soți pentru ca persoana respectivă să fie obligată să își publice averea.

Controversa are și o componentă direct legată de familia președintelui. Nicușor Dan și partenera sa de viață, Mirabela Grădinaru, nu sunt căsătoriți. În aceste condiții, legislația aplicabilă înainte de adoptarea noii legi nu îi impunea acesteia să își declare și să își publice averea.

În plină dezbatere privind modificarea legislației, Nicușor Dan a anunțat însă că Mirabela Grădinaru a decis să își publice voluntar declarațiile de avere și de interese.

Președintele a explicat că gestul a fost făcut în spiritul transparenței și pentru a elimina eventualele speculații privind patrimoniul partenerei sale. Publicarea documentelor nu a reprezentat, însă, îndeplinirea unei obligații legale existente la acel moment, ci o decizie voluntară.