„Indicele ROBOR s-a situat în ultimii 30 de ani în jurul ratei-cheie, fluctuând în interiorul coridorului, deci între facilitatea de depozit și cea de credit, la un nivel apropiat de nivelul de echilibru.”
„Când ne uităm la ROBOR, trebuie să-l corelăm cu evoluția din economie, cu evoluția din piața financiară și să ne uităm la întregul context macroeconomic și la lichiditatea din piață”, a afirmat Cristian Popa în cadrul conferinței „Intermedierea financiară: realități, provocări și perspective”, organizată de Asociația CFA România.
Oficialul BNR a susținut că majorarea ROBOR din perioada 2021-2022 a fost sincronizată cu evoluțiile de pe piețele internaționale, în contextul accelerării inflației și al înăspririi politicii monetare la nivel global.
„ROBOR la 3 luni, în perioada 2021-2022, când a început să apară inflația, a avut o tendință de creștere sincronizată. Nu doar în România, ci și în Cehia, Ungaria și Polonia. Dacă ne uităm și la ce a făcut FED-ul și la ce a făcut BCE, cam peste tot dobânzile de piață au crescut”, a explicat Popa.
„Toate băncile centrale din lume au crescut dobânda, răspunzând la presiuni inflaționiste. Este instrumentul principal al politicii monetare. Să ne întrebăm acum de ce a crescut ROBOR-ul este absurd”, a spus reprezentantul băncii centrale.
Cristian Popa a avertizat că punerea sub semnul întrebării a modului în care este aplicată politica monetară poate afecta independența băncii centrale, pe care a descris-o drept esențială pentru combaterea inflației și menținerea stabilității financiare.
În intervenția sa, oficialul BNR a apărat și mecanismul de calcul al indicelui ROBOR, despre care a spus că este realizat zilnic „în mod transparent”, pe baza cotațiilor transmise de zece instituții contributoare.
Pentru a explica funcționarea pieței interbancare, Popa a făcut o comparație cu piața bursieră și cu formarea prețurilor într-o piață obișnuită.
„Este fix ca pe bursă. Sunt cumpărători, sunt vânzători, există cotații de bid și ask. Simplul fapt că participanții din piață verifică ulterior cotațiile nu înseamnă existența unor practici anticoncurențiale”, a afirmat acesta.
Oficialul BNR a adăugat că transparența și schimbul de informații reprezintă elemente normale în procesul de formare a prețurilor pe piețele financiare și nu pot constitui, în sine, o dovadă a unei coordonări anticoncurențiale.
Declarațiile vin în contextul investigației desfășurate de Consiliul Concurenței privind ROBOR. În aprilie, președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, a declarat că ancheta nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor participante la piață și că eventualele sancțiuni ar putea fi „substanțiale”, având în vedere dimensiunea companiilor implicate.
Citește și: Investigația ROBOR, în fază decisivă: Posibile amenzi mari pentru bănci, în plină dispută publică