Papa Leon al XIV-lea cere concesii pentru încheierea războiului din Ucraina

Papa Leon al XIV-lea a spus la Metz, în estul Franței: „Din păcate, războiul a revenit, chiar și în Europa“. „Trebuie să ne angajăm într-un dialog răbdător, să dăm dovadă de curaj în negocieri și să fim dispuși să renunțăm la unele poziții pentru binele mai mare al păcii“.

Papa a abordat problemele europene în ultima zi a vizitei sale oficiale în Franța, în cadrul căreia s-a întâlnit cu președintele Emmanuel Macron, a oficiat o slujbă de amploare în centrul Parisului și a pledat pentru dialog și compasiune față de migranți.

Papa nu a precizat ce concesii consideră că ar trebui să facă Kievul sau Moscova pentru a asigura pacea

În discursul susținut în fața unei săli pline, Papa nu a precizat ce concesii consideră că ar trebui să facă Kievul sau Moscova pentru a asigura pacea. Forțele ruse continuă să bombardeze Ucraina și încearcă să avanseze în regiunea Donețk, însă armata Kremlinului nu a reușit până acum să supună Kievul, după mai bine de patru ani și jumătate de război la scară largă.

Papa a avut un rol activ în ultimele luni, încercând să contribuie la încheierea ostilităților din Ucraina

În august, Leon l-a trimis pe arhiepiscopul Paul Gallagher, echivalentul ministrului său de externe, la Moscova, pentru întâlniri cu oficiali ruși, inclusiv cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Un alt emisar al Vaticanului urmează să viziteze Rusia în această săptămână.

Vizitele evidențiază faptul că Leon adoptă un rol mai activ în încercările de mediere în problema Ucrainei, în condițiile în care Europa este în mare parte absentă din diplomația cu Rusia, deși ministrul german de Externe, Johann Wadephul, s-a întâlnit cu Lavrov la New York în weekend.

Suveranul Pontif a cerut în mod repetat încheierea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și și-a exprimat speranța că negocierile vor fi reluate și vor conduce la o soluție diplomatică.

În discursul său despre Europa, Papa l-a elogiat, de asemenea, pe Robert Schuman, unul dintre părinții fondatori ai Uniunii Europene și un catolic practicant. Totodată, el a cerut ca migranții să fie primiți „ca și cum ar face parte din propria familie“, într-un moment în care partidele anti-imigrație sunt în ascensiune în Europa, inclusiv în Franța, unde partidul de extremă dreapta Adunarea Națională, condus de Marine Le Pen, se află în fruntea sondajelor.

„Trebuie să înțelegem semnificația istorică a ceea ce se întâmplă, și anume o întâlnire fără precedent între popoare și culturi, care ne cheamă să ne redescoperim rădăcinile în moduri noi și creative, ascultând în același timp cu atenție ceea ce au de spus ceilalți“, a spus el, citat de POLITICO.

La Metz, Papa Leon al XIV-lea a invitat la întoarcerea la rădăcinile Europei

La Metz, oraș de frontieră marcat de istorie și de cicatricile conflictelor dintre Franța și Germania, Papa Leon al XIV-lea a invitat la întoarcerea la rădăcinile Europei, pentru ca bătrânul continent să redescopere motivele păcii și unității, informează Vatican News.

În Centrul de Congrese care poartă numele lui Robert Schuman, născut în Luxemburg, la doar 55 de kilometri de Metz, și care și-a început cariera profesională și politică în acest oraș, Sfântul Părinte a trecut în revistă istoria continentului, concentrându-se asupra prezentului și, mai ales, asupra viitorului Europei.

O Europă născută din întâlnire

Înainte de a fi un spațiu geografic, Europa este o realitate culturală și istorică, dezvoltată prin întâlniri, crize și renașteri. Iar Metz, cu memoria sa de oraș de graniță, pare aproape locul natural pentru a-și explora rădăcinile, a amintit Leon al XIV-lea.

„Europa trebuie înțeleasă ca o realitate culturală și istorică, înainte de a fi o realitate geografică. De-a lungul secolelor, ea a conturat noi granițe și definiții, trecând prin perioade de dezvoltare, crize profunde și noi renașteri.”

„Mai degrabă decât să fie un criteriu exclusiv confesional, referirea la datoria pe care cultura europeană o are față de creștinism ne ajută să înțelegem mai bine cum deschiderea către transcendental [adică către Dumnezeu] este întotdeauna o dimensiune fundamentală a omului și o piatră vie a civilizației. În acest sens, articolul 17 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene este de mare importanță.”

Este un articol care subliniază faptul că Uniunea Europeană respectă statutul recunoscut la nivel național al Bisericilor, comunităților religioase și organizațiilor filozofice sau neconfesionale.

A redescoperi și a dialoga

A redescoperi rădăcinile, a continuat Papa, nu înseamnă a te închide în sine. Dimpotrivă, pentru Leon al XIV-lea înseamnă a redescoperi tot ceea ce a construit Europa și, în același timp, a-ți deschide inima către ceilalți, căutând un echilibru între drepturi și îndatoriri.

„În contextul multicultural actual, afirmarea universalității acestor valori, fundamentale pentru supraviețuirea Europei, implică și redescoperirea propriilor rădăcini și deschiderea către dialog cu ceilalți. Este o necesitate socială și politică să redescoperim rolul central al ființei umane și să dăm adevărat sens unor cuvinte precum libertate, democrație, pace și unitate.”

A primi înseamnă a integra

Aici Europa întâlnește migrația. Bărbații și femeile care fug de război, persecuție și sărăcie nu sunt doar o problemă politică, ci trebuie văzuți ca o nouă întâlnire între popoare și culturi. A primi, a subliniat Papa, înseamnă a face loc celuilalt în casa ta.

„Toate acestea, însă, nu sunt încă suficiente: a primi o persoană înseamnă a o integra ca și cum ar fi în familia ta, a-i oferi oportunitatea de a-și dezvolta talentele, abilitățile și sensibilitățile, dar și de a intra în spiritul casei care o primește. Trebuie înțeleasă semnificația istorică a tot ceea ce se întâmplă, a acestei întâlniri fără precedent între popoare și culturi.”

Schuman și posibila pace

În gândirea lui Robert Schuman – omul de stat care, împreună cu De Gasper, Adenauer și mulți alți politicieni, a conceput și a proiectat noua Europă după al Doilea Război Mondial – Leon al XIV-lea a găsit o lecție deosebit de relevantă: pacea nu este absența conflictului, ci un proces răbdător, modelat prin dialog, negociere și prin renunțarea la anumite poziții de către toate părțile, acceptând că trebuie pierdut ceva pentru a câștiga ceva mai mare. Este opusul logicii armelor și voinței de a domina.

„Este necesar ca părțile aflate în conflict să se angajeze într-un dialog răbdător, să dea dovadă de curaj în negocieri și să fie dispuse să sacrifice unele poziții pentru binele comun al păcii. Desigur, căutarea păcii în Europa, ca și în restul lumii, nu trebuie confundată cu un pacifism naiv”, a observat Sfântul Părinte, referindu-se la acea atitudine de toleranță excesivă, sau de pace cu orice preț, conform căreia chiar și principiile trebuie abandonate pentru a evita conflictul.

Papa le-a încredințat tinerilor o responsabilitate

Europa se construiește în familii, în școli, în orașe și în comunități: în acele locuri concrete unde pacea devine o decizie zilnică.

„Tinerilor le spun: aveți curajul să trăiți responsabil misiunea de a construi pacea, în inimile voastre, în relațiile voastre, în familiile voastre, în școli și universități, în viața orașelor voastre, a țărilor voastre și a întregii Europe. Nu vă supuneți logicii violenței și a opresiunii.”

Și poate că tocmai aceasta este calea pe care o arată Metz: întoarcerea la rădăcini, nu pentru a privi mereu înapoi, ci pentru a găsi în amintire puterea de a merge mai departe.

Citește și: