Premierul desemnat Siegfried Mureșan a prezentat joi câteva dintre principalele direcții pe care le-ar urmări dacă va ajunge să formeze Guvernul, punând accent pe reorganizarea administrației, simplificarea relației cetățeanului cu statul și reforma pensiilor speciale.
Te-ar mai putea interesa și: Siegfried Mureșan prezintă programul de guvernare. 28 de direcții pentru reformarea statului și relansarea economiei
Una dintre propunerile sale este crearea unui sistem cu un singur ghișeu pentru mai multe servicii publice. Mureșan a explicat că, în prezent, cetățenii sunt nevoiți să interacționeze cu instituții și ghișee diferite pentru operațiuni precum schimbarea cărții de identitate, reînnoirea permisului de conducere, înmatricularea unei mașini sau obținerea unui pașaport. În viziunea sa, aceste servicii ar trebui concentrate într-un singur punct de interacțiune cu statul.
„Indiferent ce nevoie ai, un buletin, o înmatriculare de autoturism, eliberarea unui pașaport, pentru toate lucrurile să mergi la același ghișeu și să ai o singură instituție a statului care interacționează cu oamenii”, a explicat premierul desemnat la Radio România Actualități.
O altă schimbare majoră anunțată de Mureșan vizează organizarea Poliției. Acesta a declarat că își propune înființarea unei singure Poliții Naționale, cu „un singur tip de polițist” pe întreg teritoriul țării. Propunerea face parte dintr-un plan mai amplu de reorganizare a instituțiilor statului și de reducere a fragmentării administrative.
Mureșan a legat reorganizarea structurilor statului și de problema pensiilor speciale, în special în cazul angajaților din domeniul ordinii publice. El susține că este necesară finalizarea reformei pensiilor speciale și a afirmat că, în opinia sa, pensia plătită de la buget nu ar trebui să depășească ultimul venit net obținut în activitate.
Premierul desemnat a mai spus că dorește eliminarea cumulului pensiei cu salariul în sectorul public, una dintre măsurile pe care le consideră necesare pentru reforma sistemului. El a argumentat că statul pierde angajați cu experiență atunci când aceștia se pensionează la vârste foarte mici, uneori înainte de 50 de ani, deși statul a investit anterior în pregătirea lor profesională.