PNRR, între oportunități și eșecuri: România pierde proiecte importante și lecții pentru viitoarele fonduri europene

Principala lecție desprinsă de IMM România din implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este că fondurile europene trebuie programate în funcție de nevoile reale ale economiei și de capacitatea efectivă a statului de a implementa proiectele. Președintele IMM România, Florin Jianu, consideră că un program european nu poate avea succes dacă încearcă să finanțeze foarte multe domenii și obiective în același timp, fără priorități clare, coordonare eficientă și termene realiste. În opinia sa, abordarea „să facem de toate pentru toți” a contribuit la dificultățile întâmpinate de PNRR.

Te-ar mai putea interesa și: Bolojan: Două pasaje inaugurate la Oradea după doar șapte luni de lucrări. Investiția de 74,5 milioane de lei, finanțată prin PNRR

PNRR, între oportunități și eșecuri: România pierde proiecte importante și lecții pentru viitoarele fonduri europene

IMM România a analizat implementarea PNRR în patru domenii importante și foarte vizibile: infrastructura rutieră, infrastructura feroviară, energia și digitalizarea. Analiza a fost realizată cu puțin timp înainte de termenul-limită pentru finalizarea PNRR, stabilit la 31 august, într-o perioadă în care autoritățile române și Comisia Europeană negociau ultimele modificări ale proiectelor și obiectivelor.

Autostrăzile au reprezentat una dintre cele mai vizibile componente ale PNRR. Planul prevedea inițial construirea a aproximativ 429 de kilometri de autostradă, distribuiți pe patru mari coridoare: A7 Moldova, A8 Unirii, A3 Transilvania și A1 Lugoj-Deva.

În urma renegocierii cu Comisia Europeană din 2025, situația s-a modificat semnificativ. Autostrăzile A8 și A3 au fost eliminate integral din finanțarea PNRR, iar numărul total de kilometri incluși în plan a fost redus cu peste 40%.

În final, impactul pozitiv al PNRR în domeniul rutier este reprezentat de realizarea a aproximativ 257 km de autostradă. IMM România consideră această investiție importantă deoarece infrastructura rutieră necesită sume foarte mari, iar finanțarea exclusiv din bugetul național este dificil de susținut pe termen lung.

Totuși, reducerea de la aproximativ 429 km la 257 km este considerată una dintre principalele pierderi ale planului.

În cazul transportului feroviar, modificările au avut o altă formă decât în cazul autostrăzilor. Nu a fost eliminat complet un întreg domeniu, ci au fost scoase anumite loturi din proiecte mai mari.

Coridorul Cluj-Napoca–Oradea a fost păstrat ca lungime, însă pentru unele dintre ultimele loturi au fost reduse țintele privind finalizarea fizică. În schimb, pe coridorul Caransebeș–Timișoara–Arad, a rămas activă doar aproximativ o treime din lungimea traseului inițial.

În ansamblu, infrastructura feroviară a pierdut aproximativ 33% din kilometrajul planificat inițial, obiectivul fiind redus de la aproximativ 328 km la 220 km.

Chiar și în aceste condiții, IMM România consideră că modernizarea celor aproximativ 220 km de cale ferată reprezintă un rezultat pozitiv, deoarece transportul feroviar poate deveni o alternativă mai eficientă și mai sustenabilă la transportul rutier, atât pentru pasageri, cât și pentru mărfuri.

Sectorul energetic a fost unul dintre domeniile cele mai afectate de renegocierea PNRR. Modificările nu au fost doar financiare, ci și structurale, ceea ce înseamnă că anumite proiecte au fost eliminate complet.

Un exemplu important este renunțarea la finanțarea pentru producția de baterii, care avea un buget de aproximativ 150 milioane de euro. IMM România consideră că eliminarea acestui proiect reprezintă pierderea unei oportunități pentru România de a-și dezvolta propriile capacități de stocare a energiei.

De asemenea, a fost eliminată componenta referitoare la producția de panouri fotovoltaice. Acest lucru reduce șansele României de a dezvolta un lanț valoric național în domeniul energiei regenerabile, de la producție până la utilizarea tehnologiilor necesare tranziției energetice.

În cazul energiei, au existat și suspendări unilaterale ale unor contracte, inclusiv în domeniul hidrogenului verde și al fabricării panourilor fotovoltaice.

Componenta de transformare digitală, C7, este caracterizată de un număr foarte mare de măsuri și instituții implicate. Potrivit analizei IMM România, aceasta cuprinde 20 de măsuri distincte, coordonate de mai multe ministere și instituții.

Problema principală este nivelul redus al execuției. La nivel global, execuția financiară a componentei rămâne sub 22% din buget.

Există și o diferență importantă între proiectele de dimensiuni mari și cele mai mici. Proiectele strategice, precum cloud-ul guvernamental, migrarea aplicațiilor, eHealth, identitatea electronică și securitatea cibernetică, au înregistrat o execuție financiară mult mai redusă decât proiectele de anvergură mai mică.

În ceea ce privește digitalizarea IMM-urilor, organizația patronală consideră că impactul direct a fost mai redus decât s-ar fi așteptat. O mare parte dintre investiții au fost orientate spre digitalizarea administrației și a sectorului public, în timp ce întreprinderile mici și mijlocii au beneficiat într-o măsură mai limitată.

Schema de digitalizare a IMM-urilor, care prevedea granturi cu valori între 20.000 și 100.000 de euro, a întâmpinat, la rândul său, dificultăți de implementare.

O critică importantă a IMM România este legată de faptul că mediul de afaceri nu a fost suficient implicat încă din etapa de elaborare a PNRR.

Confederația patronală susține că partenerii sociali nu au fost consultați suficient, iar propunerile formulate de organizație nu au fost reflectate în forma finală a planului.

IMM România propusese alocarea a 5,1 miliarde de euro pentru sprijinirea IMM-urilor, însă în forma finală a PNRR au fost prevăzute doar aproximativ 1,3 miliarde de euro pentru mediul de afaceri.

De asemenea, organizația propusese acordarea unor vouchere de 5.000 de euro pentru 100.000 de IMM-uri, măsură care nu a fost preluată în forma propusă.

Au fost propuse și programe dedicate antreprenoriatului și inovării, precum „Romania Tech Nation”, destinat sprijinirii a 20.000 de start-up-uri digitale, precum și programul EQUITY, care urmărea să faciliteze accesul la capital pentru IMM-uri inovatoare, start-up-uri și companii aflate în faza de extindere.