Radu Miruță: „Noul sistem antidronă este funcțional, dar nu poate elimina toate riscurile”

Radu Miruță, Ministrul Apărării, a precizat, într-o conferință de presă, că sistemul are capabilități superioare celor existente anterior, însă este destinat unei alte zone din Dobrogea decât cea în care s-a produs incidentul din noaptea precedentă.

„Acel sistem a fost integrat, însă se adresează unei alte zone din zona Dobrogea decât celei de aseară, de la Galați. Este funcțional, acoperă un spectru mai larg de situații decât era acoperit înainte”, a declarat Miruță.

Ministrul interimar al Apărării a subliniat că noile capabilități reduc numărul situațiilor în care dronele pot pătrunde neobservate sau nu pot fi interceptate, însă riscul nu poate fi eliminat complet.

„După aceste mutări, numărul scenariilor în care o dronă intră neobservată sau nu poate fi interceptată este mai mic. Dar nu este zero”, a afirmat acesta.

Radu Miruță a explicat că dificultățile legate de combaterea dronelor nu sunt specifice doar României, ci reprezintă o provocare tehnică la nivel internațional, în contextul dezvoltării accelerate a tehnologiilor utilizate în războiul modern.

„Capabilitățile de luptă antidronă sunt rare și insuficient existente pentru a acoperi absolut orice”, a spus ministrul.

Radu Miruță: NATO a aprobat solicitările României pentru apărarea antidronă a flancului estic. Autoritățile așteaptă contribuții concrete din partea aliaților

Radu Miruță a declarat că România a obținut aprobarea NATO pentru solicitările privind capabilitățile de apărare antidronă necesare protejării flancului estic, iar în prezent autoritățile așteaptă ca statele aliate să contribuie concret cu echipamente și sisteme de apărare.

Ministrul a explicat că România a solicitat sprijin aliat încă din luna februarie, după ce autoritățile au constatat existența unor vulnerabilități în apărarea antidronă și faptul că livrarea echipamentelor deja contractate necesită timp.

„Atunci când am văzut că ne lipsesc lucruri, iar pericolul există, am mers la nivel aliat și am cerut concret la nivel NATO. Cererea noastră la nivel tehnic a fost aprobată”, a declarat Miruță.

Potrivit acestuia, validarea NATO reprezintă un pas esențial, deoarece toate capabilitățile solicitate de Armata Română au fost analizate și confirmate ca necesare pentru apărarea flancului estic.

„Astăzi nu mai discutăm cu partenerii dacă aceste capabilități sunt potrivite sau nu, pentru că la nivel NATO s-a pus ștampila că ele sunt validate, necesare și se integrează pe flancul estic”, a afirmat ministrul.

Radu Miruță a precizat că următoarea etapă este ca statele membre NATO să își asume contribuții concrete pentru acoperirea temporară a acestor nevoi, până la livrarea sistemelor deja comandate de România.

„Acum trebuie doar ca țările să își ofere sprijinul aliat pentru a contribui cu capabilitățile menționate”, a spus oficialul.

Ministrul Apărării a subliniat că incidentul de la Galați demonstrează necesitatea accelerării consolidării sistemelor de apărare antidronă ale României.

„Discuția din CSAT a fost după un eveniment major care nu s-a întâmplat la acest nivel de când a început războiul Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat acesta.

Miruță a explicat că România încearcă să acopere perioada de tranziție până la sosirea noilor sisteme de apărare deja contractate, iar acest context justifică solicitarea de sprijin adresată aliaților.

„Una este să ceri fără să faci nimic, alta este să demonstrezi că ai comandat deja echipamentele, că există termene de livrare și că între timp ai nevoie de sprijin. Acolo suntem”, a concluzionat ministrul interimar al Apărării.

Declarațiile vin după incidentul produs în zona Galați, unde o dronă rusească de tip Geran-2 a pătruns pe teritoriul României și a provocat rănirea a doi cetățeni români. În urma incidentului, autoritățile române au anunțat accelerarea programelor de înzestrare cu sisteme moderne de apărare antidronă.

Citește și: Ambasada Rusiei califică decizia privind consulatul din Constanța drept „nefondată” și avertizează că vor fi luate „măsuri de răspuns”