Remus Ștefureac, director INSCOP Research: Nu vorbim doar de nemulțumiri conjuncturale ale românilor, ci de o neîncredere cronicizată în instituțiile reprezentative

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a explicat că instituțiile percepute drept „nepolitice” continuă să inspire cea mai mare încredere în rândul românilor. Potrivit acestuia, Biserica și Armata rămân repere simbolice de stabilitate și identitate, ceea ce arată că populația caută ancore de continuitate în afara jocului politic, un tipar caracteristic societăților în care încrederea în clasa politică este structural scăzută.

„Instituțiile percepute ca „nepolitice” domină încrederea publică. Biserica și Armata rămân repere simbolice de stabilitate și identitate, semn că populația caută ancore de continuitate în afara jocului politic propriu-zis. Este un tipar clasic în societăți cu neîncredere structurală în clasa politică”, a comentat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.

Remus Ștefureac a precizat că instituțiile politice se confruntă cu un deficit structural de credibilitate, iar nemulțumirile nu sunt doar conjuncturale, ci indică o neîncredere cronicizată în instituțiile reprezentative. Potrivit acestuia, situația reflectă o ruptură între cetățeni și mecanismele clasice ale democrației reprezentative, fenomen care alimentează populismul, discursul antisistem și formulele radicale de reprezentare politică.

„Instituțiile politice sunt captive într-un deficit structural de credibilitate. Nu vorbim doar de nemulțumiri conjuncturale, ci de o neîncredere cronicizată în instituțiile reprezentative. Asta indică o ruptură între cetățeni și mecanismele clasice ale democrației reprezentative, ceea ce alimentează populismului, discursul anti-sistem și formulele radicale de reprezentare politică”, a precizat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.

Încrederea în instituții – Guvernul și Parlamentul – pe ultimele poziții, în ceea ce privește încrederea românilor

Biserica este instituția în care românii au cea mai mare încredere, 63,9% declară că au destul de multă și foarte multă încredere în această instituție (față de 57,7% în iulie 2025).

Urmează Armata, cu un capital de încredere de 61,8% (față de 63% în iulie 2025) și Poliția cu 50% (față de 43,2% în iulie 2025).

Clasamentul este continuat de Președinție cu 27,9% (față de 34.8% în iulie 2025), Justiție cu 25,4% și Guvern cu 18,4% (față de 20.4% în iulie 2025). Pe ultima poziție se situează Parlamentul cu 11,9% încredere destul de multă și foarte multă (față de 14,5% în iulie 2025). De remarcat este faptul că, față de sondajul din în luna iulie a anului 2025, Poliția română a urcat în încrederea românilor cu aproape 7 procente, în timp ce instituția prezidențială a pierdut 7 procente.

Au încredere în Biserică mai ales: votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural

Votanții PSD și PNL, persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din mediul rural sunt categoriile care au cea mai multă încredere în Armată.

Au încredere în Poliție mai ales: votanții PSD și PNL, tinerii sub 30 de ani, angajații la stat.

Votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații la stat sunt categoriile care au cea mai multă încredere în Președinție.

Votanții PSD și AUR, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație primară au mai multă încredere în Justiție decât restul populației.

Au încredere în Guvern în special votanții USR și PNL, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București. Votanții PSD, PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București au încredere în Parlament în proporții mai ridicate decât restul populației.

INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar realizat la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research își propune să aducă în atenția publică teme de interes pentru a stimula conversații naționale despre subiecte diverse și politici publice esențiale pentru prezentul și viitorul României pornind de la opinia românilor în parteneriat cu centre de gândire și instituții academice de prestigiu.

Metodologie: Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Citește și: Sondaj INSCOP: Românii consideră statul vinovat pentru situația lor actuală. „Rezultatele arată o criză profundă de încredere”