Moldova accelerează spre UE. Reformele de la Chișinău au ajuns să depășească ritmul Bruxellesului

Comisia Europeană își redirecționează resursele interne pentru a susține ritmul accelerat al reformelor din Republica Moldova, după ce progresele înregistrate de autoritățile de la Chișinău au ajuns să depășească, în anumite privințe, capacitatea departamentului de extindere al Comisiei de a le evalua și monitoriza. Potrivit oficialilor europeni citați de Euronews, Moldova a avansat atât de rapid în îndeplinirea reformelor cerute de UE, încât Bruxelles-ul este nevoit acum să își adapteze propriile resurse și expertiza la acest ritm, potrivit digi24.ro.

Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a salutat marți progresele Republicii Moldova, după o discuție cu noul premier Vasile Tofan. Ea a afirmat că rezultatele obținute de Chișinău în domeniul reformelor europene sunt importante și că următorii pași privind aderarea la UE au fost discutate în cadrul convorbirii. Mesajul vine într-un moment în care departamentul de extindere al Comisiei este deja foarte solicitat, deoarece mai multe state candidate înregistrează progrese simultan.

Te-ar mai putea interesa și: Avionul lui Zelenski, ținut la sol de o dronă rusească în Republica Moldova. Spațiul aerian, închis temporar

Moldova accelerează spre UE. Reformele de la Chișinău au ajuns să depășească ritmul Bruxellesului

Autoritățile moldovene susțin că ritmul reformelor din ultimii ani este unul „fără precedent”. Cristina Gherasimov, viceprim-ministru pentru Integrare Europeană, a declarat că reformele realizate în ultimii cinci ani reprezintă un efort de amploare și a pus rezultatele pe seama voinței politice și a determinării populației de a profita de oportunitatea oferită de apropierea de Uniunea Europeană.

Republica Moldova a accelerat procesul de reformă în special după alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte, în 2020, și formarea unui guvern pro-european susținut de o majoritate parlamentară. De atunci, Chișinăul a făcut pași importanți pentru îndeplinirea condițiilor solicitate de Bruxelles, iar progresele tehnice au ajuns să avanseze într-un ritm mai rapid decât procesul politic de aderare.

În mod normal, Comisia Europeană trebuie să verifice dacă reformele asumate de fiecare stat candidat sunt implementate corect și în conformitate cu cerințele UE. Pentru Moldova, ritmul rapid al schimbărilor a determinat însă Bruxelles-ul să realocare resurse și specialiști pentru a putea ține pasul cu evaluările necesare.

În paralel, și Ucraina continuă procesul de reformă, care a primit un nou impuls după instalarea, în luna iulie, a premierului Serhii Korețki. Situația Kievului este însă mult mai complicată, în condițiile războiului cu Rusia și ale presiunilor exercitate asupra bugetului ucrainean. Fondul Monetar Internațional a analizat recent potențialele beneficii economice ale aderării la UE pentru țările din Balcanii de Vest și pentru Moldova, dar a exclus Ucraina din analiză din cauza dimensiunii mult mai mari a economiei sale și a conflictului militar aflat în desfășurare.

Problema este că, deși Moldova avansează rapid din punct de vedere tehnic, parcursul său european rămâne legat din punct de vedere politic de cel al Ucrainei. Cele două țări au început împreună procesul de aderare în 2022, la scurt timp după declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina. În decembrie 2023, liderii UE au decis deschiderea simultană a negocierilor de aderare pentru ambele state.

Această asociere este cunoscută drept „cuplajul” proceselor de aderare. Practica permite ca parcursurile celor două țări să fie tratate împreună în anumite etape și ar putea facilita inclusiv ratificarea unui singur tratat de aderare, după modelul României și Bulgariei, care au intrat împreună în UE în 2007.

Procesul Ucrainei a fost însă blocat timp de aproximativ doi ani de veto-ul Ungariei, condusă la acea vreme de Viktor Orbán. Budapesta și Kievul au avut dispute legate inclusiv de drepturile minorității maghiare din regiunea Transcarpatia. Situația s-a schimbat ulterior, după schimbările politice din Ungaria și deschiderea unor negocieri bilaterale pentru rezolvarea disputelor. În iunie, Ungaria și-a ridicat veto-ul asupra primului grup de negocieri, iar în iulie a fost deschis al doilea dintre cele șase clustere de negociere.

Totuși, ritmul Ucrainei a încetinit din nou, pe fondul tensiunilor politice și al dificultăților de a avansa rapid într-un proces de aderare extrem de complex. Deși problemele dintre Ungaria și Ucraina sunt în primul rând bilaterale, faptul că cele două țări au fost asociate în procesul european face ca și Moldova să fie afectată indirect de blocajele politice.

Menținerea acestei legături are și o importantă componentă geopolitică. Moldova se confruntă de ani de zile cu prezența trupelor ruse în Transnistria, iar izbucnirea războiului din Ucraina a accentuat vulnerabilitatea strategică a țării. Pentru Chișinău, apropierea de UE reprezintă o direcție strategică menită să consolideze orientarea europeană a țării și să reducă influența rusă.

În același timp, pentru Ucraina, perspectiva aderării la UE este considerată un element esențial al ancorării sale politice și economice în Europa. Tocmai de aceea, mai multe state membre, în special țările baltice, au susținut menținerea legăturii dintre cele două procese, considerând că o avansare a Moldovei în timp ce Ucraina rămâne blocată ar transmite un mesaj politic dificil de gestionat.

Oficialii europeni consideră însă că reformele nu trebuie să aștepte deblocarea politică a procesului de aderare. Moldova poate continua să își îndeplinească obiectivele și să pregătească terenul pentru etapele următoare, chiar dacă deschiderea tuturor capitolelor de negociere depinde de evoluțiile politice de la nivelul UE.

Potrivit oficialilor europeni, „cuplarea” dintre Moldova și Ucraina este de așteptat să continue până la deschiderea tuturor clusterelor de negociere rămase. După acel moment, situația s-ar putea schimba semnificativ, în cazul în care Chișinăul își menține ritmul actual al reformelor.