România, printre țările europene cel mai puțin dependente de petrolul din import. De unde vine vulnerabilitatea

Datele Eurostat pentru 2024, citate de Euronews, arată că România avea o dependență de importurile de petrol de 77%, un nivel ridicat, dar care o plasează într-o poziție relativ favorabilă în comparație cu majoritatea marilor economii europene. Dintre statele analizate, doar Danemarca avea o dependență mai mică, de 58,1%. România era urmată de Ungaria, cu 83,5%, în timp ce Italia ajungea la 89,8%, Germania la 96,9%, iar Franța la 99,8%, potrivit mediafax.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Iranul afirmă că a atacat trei petroliere și nave afiliate SUA în zona strâmtorii Ormuz

România, printre țările europene cel mai puțin dependente de petrolul din import. De unde vine vulnerabilitatea

Această statistică trebuie însă interpretată prin diferența dintre cantitatea de petrol importată și gradul de dependență de importuri. România poate importa volume importante de țiței, dar faptul că are și o producție internă semnificativă face ca ponderea necesarului acoperită din importuri să fie mai mică decât în cazul unor state precum Germania sau Franța. Cu alte cuvinte, România nu este printre țările europene cele mai vulnerabile din perspectiva dependenței de importuri, chiar dacă importurile au un rol major în alimentarea pieței interne.

La nivelul Uniunii Europene, situația este mult mai pronunțată. În 2024, statele membre au importat 471,3 milioane de tone de țiței, în timp ce producția internă a fost de numai 15,5 milioane de tone, ceea ce a dus dependența totală de importuri la 96,6%. Cele mai mari cantități au fost importate de Țările de Jos – 138,3 milioane de tone –, Germania – 117,8 milioane, Spania – 85,8 milioane, Franța – 82,4 milioane și Italia – 73,3 milioane de tone.

Clasamentul după volumele importate nu trebuie însă confundat cu cel al dependenței energetice. Țările de Jos, de exemplu, sunt un important centru european de rafinare și reexport, astfel că o parte din petrolul care ajunge în porturile olandeze este ulterior transportată către alte state. Prin urmare, volumul mare al importurilor nu reflectă automat consumul intern al țării.

În cazul României, datele INS indică faptul că în 2025 au fost importate aproximativ 8,9 milioane de tone de petrol, la un consum de circa 11,4 milioane de tone. În plus, în primele patru luni din 2026, aproximativ 72,8% din totalul resurselor de țiței ale României proveneau din importuri, potrivit datelor INS citate de Mediafax. Kazahstanul este principala sursă externă de petrol pentru România.

Această situație scoate în evidență o vulnerabilitate diferită de simpla dependență de importuri. România nu este la fel de dependentă de petrolul străin ca multe alte economii europene, însă este dependentă de anumite surse și rute de aprovizionare. Astfel, chiar și o țară cu o producție internă importantă poate fi afectată de perturbări internaționale dacă acestea influențează transporturile, prețurile sau accesul la anumite surse de țiței.

Riscurile au devenit mai vizibile pe fondul tensiunilor din zona Strâmtorii Ormuz, prin care este transportată o cantitate importantă de petrol la nivel mondial. După noile atacuri asupra transporturilor din regiune, prețul petrolului Brent a trecut de 100 de dolari pe baril, iar, potrivit Euronews, petrolul era cu 65,7% mai scump decât la sfârșitul lui 2025.

Creșterea prețului țițeiului poate avea efecte în lanț asupra economiei. Aproape două treimi din petrolul consumat în Uniunea Europeană este folosit pentru transport, astfel că scumpirea materiei prime se poate reflecta în prețurile benzinei și motorinei, dar și în costurile transportului aerian și ale transportului de mărfuri. În cele din urmă, aceste costuri suplimentare pot ajunge și în prețurile altor bunuri și servicii.