Sfaturile date românilor, pentru 2025, de un specialist în economie: ”Tăiați cheltuielile inutile, evitați creditul de consum și, dacă se poate, găsiți noi surse de venit”

Specialistul în economie Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice (ASE) București, subliniază care sunt, în opinia lui, principalele pericole socio-economice din 2025 și le dă românilor totodată sfaturi esențiale pentru anul care tocmai a început.

Dat fiind contextul complicat, Păun face mai multe recomandări care să crească, din punct de vedere financiar, rezistența la riscurile ce se anunță în 2025.

”Investiți mult în voi, specializați-vă și mai mult în cât mai multe lucruri, creșteți capacitatea voastră de reziliență și rezistență la crize. Fiți cumpătați și tăiați de pe listă cheltuielile inutile sau cheltuielile care nu sunt neapărat necesare acum (pot fi amânate). Fiți atenți la informațiile și știrile care vizează toate aceste 10 pericole și acționați în consecință. Consolidați-vă rezervele. Dacă se poate, găsiți noi surse de venit care să completeze sursele existente. Faceți ca și acest an să contribuie decisiv la independența voastră financiară. Evitați creditul de consum, pe cât posibil. Folosiți creditarea doar la nevoie și doar pentru investiții. Mai ales investiții cu valoare adăugată mare, efect de antrenare mare”, spune specialistul în economie, citat de hotnews.

Profesorul Cristian Păun recomandă și grijă mare pentru sănătate, în condițiile în care, tot din perspectivă financiară, ”este foarte costisitor să te îmbolnăvești în România”.

”Aveți grijă mare la sănătate. Este foarte costisitor să te îmbolnăvești în România. În România este o investiție personală importantă, cu valoare adăugată extrem de mare”, subliniază specialistul în economie.

Recomandările pentru 2025 făcute de profesorul Cristian Păun vin în contextul pericolelor majore identificate de acesta pentru următoarele 12 luni.

1.Inflația

În opinia specialistului în economie, principalul pericol din 2025 este inflația. Potrivit lui Cristian Păun, în contextul unui deficit în continuare excesiv și dificil de temperat în condițiile unei economii care stagnează, inflația rămâne fenomenul macroeconomic cel mai periculos și pentru 2025.

”Când cheltuiești resurse pe care nu le ai, mai ales distribuite pentru consum (salarii, pensii, asistență socială), nu ai cum să ai o creștere de prețuri constantă și consistentă. Deficitul României, ca procent din PIB, poate nu pare mare, dar ca sume absolute este imens. Acele sume nu există în realitate, nu le produce economia reală, se aduc din viitor prin împrumuturi. La dobânzi și riscuri în creștere”, explică el.

2.Creșterea fiscalității în 2025

Al doilea pericol identificat de Cristian Păun este reprezentat de taxele introduse pentru 2025 ”într-o țară în care presiunea fiscală este enormă și se simte mult mai mult din motive legate de sărăcie”.

”Guvernul începe anul cu câteva taxe reintroduse (taxa pe stâlp, o aberație, o să revin și eu pe subiect), cu câteva taxe mărite (impozitul pe dividend mărit la 10%), cu eliminarea de facilități pentru categorii profesionale (IT, construcții, agricultură), cu micșorarea plafonului pentru a fi încadrat drept microîntreprindere în două etape, accize mai mari. Toate înseamnă taxe mai multe și mai mari pentru 2025. Probabil vor crește și alte taxe, dar în a doua jumătate a anului, după alegerile prezidențiale (cel mai probabil va crește TVA)”, consideră specialistul în economie.

3.Presiunea și mai mare pe românii cu venituri mici și foarte mici

Referitor la acest pericol identificat pentru 2025, profesorul Cristian Păun subliniază că persoanele cu venituri mici și foarte mici resimt cel mai puternic inflația și creșterea fiscalității.

”Atât creșterea fiscalității, cât și inflația deteriorează puterea de cumpărare. Cei săraci simt și mai puternic această presiune. Ea va fi resimțită suplimentar și prin efectul înghețării salariilor și pensiilor”, explică specialistul.

4.Dobânzile mari

În opinia profesorului Cristian Păun, problema dobânzilor mari nu poate fi soluționată dacă nu se rezolvă cele legate de deficit și inflație.

”Atâta timp cât nu rezolvăm problema deficitului, nu rezolvăm problema inflației, nu putem rezolva nici problema dobânzilor. Una din cele mai puternice relații macroeconomice este cea între inflație și dobândă: cresc prețurile –> crește dobânda. Deficitul presează asupra dobânzilor atât indirect (prin inflația pe care o produce) cât și direct, statul concurează mediul privat și persoanele fizice când caută finanțare”, consideră Păun.

Citește și Când intră pensiile românilor după Anul Nou. Sunt anunțate mari întărzieri în această perioadă

5.Încetinirea creșterii economice

”O bună parte din această încetinire pleacă de la factori interni (fiscalitatea în creștere, lipsa de predictibilitate, inflația, dobânzile mari etc.). Pur și simplu, oferta internă nu poate ține pasul cu dinamica creșterii artificiale cererii agregate. Cererea agregată stimulată de deficitul bugetar nu tractează oferta. Aceasta este și problema modelului actual de creștere și dezvoltare economică”, explică specialistul în economie.

6.Încetinirea creșterii economice în țările din Uniunea Europeană

Al șaselea pericol identificat de profesorul Cristian Păun se referă la contextul european care, evident, nu are cum să nu influențeze starea de fapt din România.

”Când apar problemele în țările partenere, comenzile scad (scad exporturile), investițiile încetinesc (a se vedea cazul Varta care a anulat investiția într-o fabrică de baterii în România din motive legate de probleme în Germania). Dacă situația se prelungește sau se acutizează în următoarele luni (să sperăm că nu), pot apărea chiar și retrageri de investiții. Oricum, ele rămân înghețate sau pe nivel de avarie (mai ales cele din Germania, Italia sau Franța)”, spune profesorul Păun.

7.Instabilitatea politică

Acest pericol poate fi explicat, ca în fizică, prin principiul acțiune și reacțiune.

”Guvernul actual nu are o susținere foarte consistentă, spre deosebire de cele din ultimii ani. Orice reformă sau orice lege importantă din spatele unor reforme vor avea o opoziție mai dură și mai extremistă. Moțiunile de cenzură vor avea multe șanse să treacă. Plus că experiența unei coaliții din mai multe partide nu este una foarte dătătoare de speranțe. Ascensiunea curentului extremist ne poziționează pe listă de țări față de care investitorii și creditorii serioși manifestă atenție și îngrijorare”, explică specialistul.

8.Încetinirea drastică a reformelor.

Potrivit profesorului Cristian Păun, există riscul ca ascensiunea extremiștilor și susținerea în Parlament mai diluată să facă mai dificilă promovarea reformelor care chiar contează și care modernizează cu adevărat România – reforma administrativ-teritorială, reforma administrației centrale, reforma administrațiilor locale ori digitalizarea

9.Degradarea poziției în clasamentele internaționale ce conferă credibilitate României

”Ea produce un izolaționism și mai mai mare și scumpește dezvoltarea României, încetinind ritmul cu care încercăm să ajungem din urmă alte țări dezvoltate din regiune și din UE. Capitalul privat va fi mai puțin prezent, în aceste condiții. Dependența de fonduri publice (locale sau europene) va crește și ea și mai mult”, consideră specialistul în economie.

10.Accentuarea curentului extremist

Al zecelea pericol îngrijorează, în opinia specialistului, din perspectiva consecinței sale majore.

”Curentul extremist va genera o depărtare de ceea ce a generat și generează cea mai mare parte a prosperității pe aici: multinaționale, integrare europeană, integrare financiară, globalizare”, explică profesorul Păun.

Citește și Andrei Caramitru, scenariu halucinant: „Peste 2-4 ani, oamenilor li se va interzice să se reproducă. Mâncarea va fi și ea pe cartelă”