Rezultatul obținut de România în finala Eurovision Song Contest 2026 a generat controverse și consecințe la nivel instituțional în Republica Moldova, după ce diferența dintre votul publicului și cel al juriului a stârnit reacții puternice. România s-a clasat pe locul 3 în finala competiției, însă modul în care au fost acordate punctele a declanșat un scandal mediatic și administrativ, potrivit euronews.ro.
Te-ar mai putea interesa și: O jurată din Republica Moldova explică votul controversat de la Eurovision: „Am văzut o altă prestație decât publicul”
Potrivit informațiilor apărute în presa de peste Prut, juriul din Republica Moldova a acordat României doar 3 puncte, în timp ce votul publicului a fost mult mai favorabil, oferind punctajul maxim de 12 puncte. Această discrepanță a fost intens comentată atât de fani, cât și în spațiul public, fiind percepută ca o decizie controversată în contextul popularității piesei românești.
În urma reacțiilor apărute după finala Eurovision, directorul general al Teleradio-Moldova, Vlad Țurcanu, și-a anunțat demisia. Decizia a venit la două zile după finala concursului și este interpretată ca o consecință directă a tensiunilor generate de rezultatul votului juriului.
Cazul a fost amplu discutat în spațiul public, mai ales în condițiile în care diferența dintre votul juriului și cel al publicului a ridicat întrebări legate de modul de selecție și criteriile de evaluare folosite de jurați. În timp ce publicul din Republica Moldova a susținut puternic reprezentarea României, decizia juriului a fost percepută ca una surprinzătoare și greu de justificat.
România, reprezentată de Alexandra Căpitănescu, a avut o evoluție foarte bine primită în competiție, piesa „Choke …” contribuind la obținerea locului 3 în clasamentul final. Rezultatul a fost considerat unul solid pentru delegația română, însă controversa privind voturile acordate de unele jurii naționale a umbrit parțial succesul.
Demisia lui Vlad Țurcanu este văzută ca un gest de asumare a responsabilității instituționale în urma criticilor apărute, dar și ca un semnal al presiunilor publice generate de competițiile internaționale de acest tip. Situația a readus în discuție rolul juriilor naționale în cadrul Eurovision și influența acestora asupra rezultatelor finale, în raport cu votul publicului.