Business-man de pe bancile liceului: Cum vede mediul de afaceri romanesc un antreprenor care nu a fost angajat niciodata

Beschea nu a asteptat prea mult ca sa se lanseze in afaceri. In 1991, la 17 ani, a intrat in antreprenoriat. L-au ajutat si circumstantele: la inceputul anilor ’90, cu un dram de noroc, ceva fler si putini bani in buzunar, oricine putea face afaceri in Romania. Ce a ales sa faca Beschea? A profitat de setea romanilor de informatie, abia scapati de sub comunism, si a importat televizoare second hand din Germania.

Beschea este membru al comunitatii Key People

A continuat cu masini de spalat aduse din Anglia, a vandut rame de ochelari in Turcia, de unde a importat baterii de ceas, iar inceputul lui 2000 l-a prins cu un business solid: Alf Electrocasnice, si un brand 100% romanesc – Albatros.

Începe recalcularea pensiilor profesorilor. Ce tipuri de venituri pot fi luate în considerare la majorarea din 2024

Tipurile de venituri pentru cadrele didactice, ce pot să fie luate în calcul la recalcularea din 2024, au fost precizate într-o adresă către școli a…

Tinerii români, campioni la fuga de muncă. Psiholog: Generaţia Z caută soluții de îmbogățire rapidă, nu acceptă salarii mai mici…

Angajatorii fac tot posibilul să evite angajarea proaspeților absolvenți de facultate, din Generaţia Z, și încearcă în schimb să atragă profesioniști mai în vârstă chiar…

Beschea s-a impus pe piata electrocasnicelor pe o nisa mai putin exploatata, insa cautata in mediul rural: masini de spalat semiautomate. In timp, gama de produse Albatros s-a extins si cu aspiratoare.

La final de 2009, Alf Electrocasnice avea o cifra de afaceri de 5,5 milioane euro, un profit net de 2 milioane lei (472.000 euro, la cursul mediu anual – n.r.) si mai multe piete de desfacere: electrocasnice, mobila si sisteme de curatenie.

Cum si-a crescut business-ul un tanar care nu a lucrat niciodata pentru altcineva decat pentru el?

„Am si un background economic, studii de specialitate, citesc cat pot de multa economie, dar sa fac afaceri cred ca am invatat si de unul singur, si din discutii cu alti antreprenori. De faptul ca nu am fost niciodata angajat, da, aproape ca ma simt frustrat. Si am senzatia asta inca din primul an de facultate, cand toti colegii mei isi laudau munca la multinationale”, spune zambind Beschea, care nici nu a incercat vreodata sa se angajeze.

„Nu am incercat niciodata, dar sunt pregatit sa o fac, daca la un moment dat va fi nevoie sa renunt la ce am acum. Cred ca principalul meu stres este sa nu am un sef mai prost decat mine”, glumeste antreprenorul.

Ce isi reproseaza Razvan Beschea, in calitate de manager, este o oarecare lipsa de eficienta in controlul costurilor, asta in ciuda faptului ca, sustine omul de afaceri, s-a pregatit pentru criza economica inca din 2007.

„Cred ca nu sunt destul de eficient. Probabil ca nu tin costurile in mana perfect. Uneori sunt mai mari decat ar trebui sa fie, dar deocamdata suntem in expansiune, urmarim sa ne dezvoltam cat putem de mult. In clipa in care nu o sa mai cresc, targetul meu va fi sa reduc costurile la maxim. Pe de alta parte, cand a inceput criza m-am uitat la ce pot sa reduc si erau doar cateva facturi de telefon”.

Potrivit lui Beschea, primul contact cu criza l-a avut in 2007, cand s-a pus in garda urmarind tot ce se intampla in SUA.

„Am citit cu lux de amanunte si tin minte foarte bine articolele depre caderea preturilor din real estate, asta pornind din martie, in august deja se scria masiv despre problemele din SUA. Socul clar l-am avut in noiembrie 2007. Toate produsele pe care le comandasem pe urmatoarele 3 luni mi-au venit cu 25% mai scumpe”, afirma antreprenorul.

Cum a reactionat? „Mi-am strans oamenii, le-am taiat bonusurile cu 30% si le-am zis ca s-ar putea sa fie si mai rau, dar vom vedea impreuna ce e de facut, cu promisiunea ca daca treaba merge cum trebuie, isi vor primi bonusurile integral inapoi. Dar asta i-a mobilizat foarte mult, au inteles despre ce e vorba”.

Alf Electrocasnice a trecut cu bine peste primul an de criza, in 2009 si-a crescut veniturile cu 60% in lei si cu 35% in euro, si angajatii si-au primit bonusurile inapoi.

Semnele pentru prima parte ale lui 2010 sunt pozitive, in conditiile in care veniturile din T1 au crescut cu 70% fata de T1 2009.

„Pentru tot anul, daca as reusi sa termin la nivelul lui 2009 ar fi ok, insa eu banuiesc ca o sa pot creste macar cu 50%. S-ar putea insa sa ne fie afectata profitabilitatea”, afirma Razvan Beschea.

El este implicat, mai mult sau mai putin, si in imobiliare. In 2007 si-a pus in gand sa-si construiasca singur un sediu pentru firma. O parte din cladire urma sa o foloseasca pentru el, si o parte sa o dea spre vanzare.

„Am pregatit proiectul, trebuia sa-mi fac un depozit de circa 5500 metri patrati. Investitia totala, in momentul in care eram cu calculele la zi, la nivelul lui 2007-2008, era undeva pe la 2 milioane euro. Dar nu l-am dus la capat, am inghetat proiectul din cauza crizei. El este fezabil si astazi, si o sa-i dam drumul, insa bancile sunt atat de speriate acum incat o iau la fuga numai cand aud de imobiliare”.

Ce il nemultumeste cel mai tare pe Razvan Beschea in Romania si de ce nu a ales, ca multi altii, sa plece in Vest? Nu mediul de afaceri, nici macar autoritatile, care, sustine acesta, incep sa mearga spre un sistem normalizat, ci lamentatiile cetatenilor, dezamagiti de tara pe care o populeaza.

„Nu mi-am pus niciodata problema sa plec din Romania si ii urasc pe cei care spun ca Romania este o tara de doi lei, in contextul in care nu au facut nimic ca sa o schimbe. Avem tara pe care o meritam, poti sa te plangi de Romania in momentul in care ai incercat sau ai facut ceva, si ai incasat-o foarte rau. Dar daca nu ai incercat nicicum sa indrepti ceva, inseamna ca frustratul esti tu”, conchide Beschea.