- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Criza facturilor

România nu intră în topul primelor zece ţări europene după capacitatea de producţie a proiectelor de energie solară

14 Feb, 15:29 • Russo George
Tranziția Uniunii Europene către energia curată a marcat un moment important în luna mai a anului 2023, când panourile fotovoltaice au generat pentru prima dată mai multă energie solară decât toate centralele pe cărbune ale blocului comunitar.
România nu intră în topul primelor zece ţări europene după capacitatea de producţie a proiectelor de energie solară

România, în schimb, a anunțat prin Institutul Național de Statistică o producție mai mică de energie electrică solară în 2023 față de anul trecut. România rămâne în afara clasamentului celor mai mari 10 pieţe pentru proiectele de energie solară anul trecut, deşi în rândul autorităţilor şi în mediul de afaceri se vorbeşte foarte des despre potenţialul enorm al ţării noastre în acest domeniu.

România a depăşit anul trecut pragul de 1 GW de proiecte solare instalat, capacitate în care intră proiectele prosumatorilor, circa 747 MW, restul fiind proiecte solare de mari dimensiuni, arată datele pentru 2023 publicate în cel mai recent raport al SolarPower Europe. Pragul reprezintă o etapă extrem de importantă după ani întregi de amorţeală a pieţei şi în ciuda câtorva obstacole încă existente, sunt deja vizibile eforturile privind simplificarea procedurilor în vederea realizării investiţiilor solare.

Germania, Spania şi Italia sunt ţările care din nou au dominat clasamentul UE în ceea ce priveşte capacitatea proiectelor solare puse în funcţiune anul trecut, dar dacă acest lucru nu este o supriză, ceea ce atrage atenţia este evoluţia unor state mai puţin populare pe zona de energie verde, cum este cazul Greciei şi al Ungariei.

România a intrat în Alianţa Solară Internaţională

„Ocupanta poziţiei 9 (în top 10 cele mai mari state UE privind capacitatea proiectelor solare montate anul trecut), Grecia, îşi confirmă prezenţa printre statele europene cheie în ceea ce priveşte piaţa de energie solară. După ce a depăşit pragul de 1 GW în 2022, cu proiecte puse în funcţiune de 1,4 GW, anul trecut piaţa din Grecia a mai crescut cu 20% până la o capacitate montată de 1,6 GW. Această creştere a fost generată cu precădere de realizarea unor proiecte la sol, dar de mici dimensiuni, de circa 500 kW. În acelaşi timp, proiectele de mari dimensiuni şi cele din zona reziden­ţială au bifat creşteri sprijinite de o schemă de licitaţii şi de proceduri de autorizare simplificate“, se arată în raportul pentru 2023 realizat de SolarPower Europe, cea mai puternică organizaţie la nivel european destinată susţinerii energiei solare.

La începutul lunii decembrie, România a intrat în Alianţa Solară Internaţională. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că „acest lucru arată angajamentul ferm al României de a deveni o țară neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon”.

Șeful statului a mai explicat că „România urmărește să își extindă capacitatea de producere a energiei solare și să îmbunătățească accesul național la energia electrică solară la prețuri accesibile”.

Citeşte şi: Avertisment de la BNR. Inflația este în creștere în primele luni din 2024 și va începe să scadă abia în decembrie

Urmărește Daily Business pe Google News