Creștere economică fără stabilitate: Insolvențele continuă să urce în Europa Centrală și de Est în 2024

Raportul anual publicat de Coface privind insolvențele în Europa Centrală și de Est (ECE) pentru anul 2024 evidențiază o tendință paradoxală: deși regiunea dă semne de redresare economică, numărul companiilor intrate în insolvență continuă să crească în multe dintre țările analizate.

Te-ar mai putea interesa și: INS: Creștere economică moderată, dar val de scumpiri în industrie, construcții și servicii

Creștere economică fără stabilitate: Insolvențele continuă să urce în Europa Centrală și de Est în 2024

În 2024, PIB-ul regiunii ECE a crescut, în medie, cu 2,6%, o îmbunătățire clară față de anul anterior (0,8%). Această redresare a fost impulsionată de scăderea inflației – de la 11,2% în 2023 la 4,6% în 2024 – și de revenirea consumului intern, stimulat de creșterea salariilor reale. Cu toate acestea, dinamica pozitivă nu s-a tradus într-o consolidare a stabilității companiilor.

„După turbulențele din 2023, indicatorii macroeconomici au sugerat o ameliorare. Dar multe companii, în special cele din industria prelucrătoare și transporturi, absorbiseră deja prea multe șocuri”, a declarat Mateusz Dadej, Regional Economist Coface Central & Eastern Europe. „Creșterea numărului de insolvențe reflectă probleme structurale mai profunde și impactul întârziat al crizelor anterioare.”

La nivel regional, numărul procedurilor de insolvență a scăzut aparent cu 9%, de la 50.248 în 2023 la 45.938 în 2024, însă această scădere este înșelătoare. Dacă se exclude Ungaria – unde modificările juridice au generat o scădere artificială a numărului de cazuri – insolvențele au crescut în realitate cu 3%, ceea ce confirmă vulnerabilitatea persistentă a companiilor din regiune.

„Ne așteptăm la o îmbunătățire modestă a tendințelor în materie de insolvență pentru 2025”, a declarat Mateusz Dadej. Eliberarea fondurilor UE întârziate și o redresare a consumului gospodăriilor vor fi esențiale. Cu toate acestea, condițiile de creditare stricte și incertitudinile comerciale globale – în special escaladarea tensiunilor comerciale dintre SUA și UE – prezintă un risc substanțial de scădere a scenariului nostru.”

Ungaria a raportat cea mai mare scădere a insolvențelor (-25,5%), pe fondul revenirii la normal a proceselor juridice, după un vârf atipic în 2022. Alte țări care au înregistrat scăderi au fost Serbia (-12,1%) și Bulgaria (-5,7%). În schimb, Slovenia (+32,4%), Letonia (+24,6%), Estonia (+10,2%) și Croația (+7,3%) au înregistrat creșteri considerabile ale numărului de insolvențe, cauzate de cererea internă slabă și de presiuni structurale, mai ales în construcții și retail.

România a înregistrat o creștere de 9,4% a insolvențelor, în special în rândul companiilor medii și mari, pe fondul inflației ridicate și al dezechilibrelor bugetare. În Polonia, insolvențele au crescut cu 19%, influențate de utilizarea pe scară largă a procedurilor de restructurare introduse în pandemie și menținute ca mecanisme permanente de redresare. Alte țări, precum Cehia (+1,9%), Slovacia (-3,5%) și Lituania (-1%), au avut evoluții relativ stabile.

„Raportul Coface oferă o analiză cuprinzătoare a modului în care cadrele juridice, condițiile economice și riscurile geopolitice modelează dinamica insolvențelor în regiunea ECE”, a adăugat Jarek Jaworski, CEO Coface Central & Eastern Europe. „Deși creșterea a revenit, multe companii au rămas în modul de supraviețuire. Investițiile susținute și claritatea politicilor vor fi esențiale pentru a asigura stabilitatea pe termen lung.”

Transporturi, industrie prelucrătoare și construcții – cele mai afectate sectoare

• Trei sectoare-cheie se confruntă cu dificultăți majore:
• Transporturile suferă de reducerea volumelor și de costuri ridicate.
• Industria prelucrătoare se confruntă cu scăderea comenzilor și lipsa forței de muncă.
• Construcțiile sunt afectate de creșterea dobânzilor și scăderea investițiilor, în special în proiecte rezidențiale.
• Aceste domenii au înregistrat creșteri ale insolvențelor peste media generală.

Pentru 2025, Coface anticipează o ușoară îmbunătățire a situației insolvențelor, cu condiția ca fondurile europene întârziate să fie deblocate și consumul gospodăriilor să continue să se redreseze. Totuși, contextul global incert – în special tensiunile comerciale dintre SUA și UE – și condițiile de creditare stricte pot compromite acest scenariu pozitiv.

Jarek Jaworski, CEO Coface CEE, a subliniat că stabilitatea pe termen lung depinde de investiții continue și de politici economice coerente. În plus, Matei Mihailescu, Business Information Services Director la Coface, a remarcat că insolvențele sunt de cele mai multe ori precedate de semnale timpurii, care pot fi detectate prin monitorizarea atentă a indicatorilor financiari. Astfel, companiile care urmăresc aceste semnale pot reacționa rapid și eficient, evitând intrarea în incapacitate de plată.

„Concluziile acestui studiu evidențiază o realitate crucială: insolvențele nu apar peste noapte. Majoritatea companiilor care au intrat în insolvență în 2024 au prezentat semnale timpurii în acest sens. Deși aceste constatări reflectă o expunere semnificativă la risc, ele subliniază, totodată, valoarea informațiilor predictive. Companiile care monitorizează activ indicatorii financiari sunt mai bine pregătite să ajusteze termenii contractelor și să ia decizii informate înainte ca riscurile să se materializeze, obținând într-un final un avantaj”, susține Matei Mihailescu, Business Information Services Director Coface CEE Region.

Te-ar mai putea interesa și: România se opune noii legi UE privind defrișările. Reguli imposibil de aplicat și risc economic major