Theodor Stolojan: Încetinirea creșterii economice a României a început în 2022, cu mult înaintea măsurilor de austeritate

Fostul premier și ministru al Finanțelor Theodor Stolojan susține că încetinirea creșterii economice a României a început încă din 2022, cu aproximativ trei ani și jumătate înainte de adoptarea măsurilor de austeritate. Declarația a fost făcută marți, la evenimentul de lansare a studiului „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală”, realizat în cadrul proiectului Economic@BNR, inițiat și coordonat de viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu.

Te-ar mai putea interesa și: Românii, tot mai pesimiști. 9 din 10 se tem de situația economică, iar banii rămân principala grijă a familiilor

Theodor Stolojan: Încetinirea creșterii economice a României a început în 2022, cu mult înaintea măsurilor de austeritate

Stolojan a subliniat că România a beneficiat în această perioadă de fonduri europene, care au contribuit la susținerea economiei și a investițiilor. În opinia sa, însă, în pofida creșterii sumelor de bani publici alocate investițiilor, ritmul de creștere economică a continuat să scadă, ajungând sub 1%. El consideră că, în condițiile în care accelerarea creșterii economice este dificil de realizat, corectarea deficitelor economice trebuie să devină o prioritate.

Un alt punct important evidențiat de fostul premier este necesitatea monitorizării permanente a echilibrelor externe. România este o economie de dimensiune medie, deschisă către exterior și are o monedă convertibilă, dar leul nu este o monedă de rezervă internațională. Din acest motiv, Stolojan atrage atenția că eventualele dezechilibre externe majore, precum o deteriorare severă a contului curent sau o creștere problematică a datoriei externe, nu pot fi rezolvate exclusiv prin măsuri interne. În astfel de situații este necesară participarea creditorilor externi, iar aceștia solicită, potrivit fostului premier, credibilitate economică și financiară.

În cadrul discursului său, Stolojan a vorbit și despre schimbarea modelului economic al României după 1989. Țara a trecut de la un sistem bazat pe dictatură și economie de stat hipercentralizată la democrație, stat de drept și economie de piață, bazată pe proprietate privată, concurență și libertate economică.

Pentru a asigura simultan creșterea economică și stabilitatea, fostul premier a indicat trei factori considerați esențiali: investițiile în capitalul fizic și uman, existența unor sisteme eficiente de alocare a resurselor și progresul tehnologic continuu. În opinia sa, România dispune încă de un potențial important de creștere economică, în special dacă își îmbunătățește modul în care sunt alocate și utilizate resursele.

Stolojan a atras atenția și asupra rolului investițiilor străine în dezvoltarea tehnologică. El a apreciat că progresul tehnologic este adus în prezent, în mare măsură, de companiile internaționale, motiv pentru care România trebuie să își recapete atractivitatea pentru investițiile străine directe. În perspectivă, obiectivul ar fi ca economia românească să ajungă să genereze într-o măsură mai mare propriul progres tehnologic.