Uber, condamnat să plătească taximetriştilor compensaţii în valoare de 164 de milioane de euro

Uber a fost condamnat luni să plătească compensaţii în valoare de 271,8 milioane de dolari australieni (164 milioane de euro) taximetriştilor australieni din cauza unor pierderi de venit, au anunţat luni avocaţi ai taximetriştilor, după cinci ani de bătălie juridică, relatează AFP.

Peste 8.000 de şoferi de taxi şi proprietari de maşini de închiriat au intentat un recurs colectiv împotriva platformei, deplângând pierderi importante de venituri de la intrarea acesteia pe paiaţa australiană, în 2012.

Acest proces colectiv a condus la cea de a cincea cea mai importantă despăgubire în Australia în acest tip de proceduri, subliniază directorul cabinetului de avocatură Maurice Blackburn Lawyers, care i-a reprezentat, Michael Donelly.

Alertă la raft în mai multe hypermarketuri! Clienții sunt sfătuiți să stea departe de conservele care pot provoca infertilitate 

Alertă în toate hypermarketurile din Germania. Clienții sunt sfătuiți să nu cumpere conservele care provoacă infertilitate.

Bulgaria este lovită de lipsa forței de muncă. Mai multe hoteluri de pe litoralul ar putea rămâne închise din cauza…

Bulgaria nu are forță de muncă pentru sezonul estival. Multe hoteluri vor rămâne închise pe perioada verii.

Guvernul pregătește închiderea Uber și Bolt. 50.000 de șoferi vor rămâne fără venituri

”Uber s-a bătut cu dinţii şi cu ghearele în fiecare etapă, zilnic, în cei cinci ani câtt a durat procesul, încercând de fiecare dată să le refuze membrilor grupului nostru orice formă de recurs sau de compensare a pierderilor acestora”, declară Donelly.

”După ani de refuz (…), Uber a cedat”, anunţă el, salutând modul în care ”mii de australieni obişnuiţi s-au unit pentru a înfrunta un gigant mondial”.

Potrivit avocaţilor, Uber a desfăşurat ”o întreagă serie de acţiuni şocante” la lansarea sa în ţară, folosind ”maşini fără licenţă, cu şoferi neacreditaţi”.

Principalul reclamant, Nick Andrianakis, a declarat presei locale să a fost nevoit săâ-şi închidă afacerea de taxi după 40 de ani de activitate, atunci când s-a lansat Uber.

”Mi-am pierdut pasiunea faţă de muncă (…) şi mi-am pierdut venitul care îi permitea familiei mele să mănânce”, a declarat el.

Platforma americană de rezevare de vehicule cu şofer, care afişează o cotare pe bursă de 157 de miliarde de dolari americani, nu a dorit să comenteze suma despăgubirilor.

”Atunci când Uber a pornit, în urmă cu zece ani, nu exista nicio reglementare cu privire la împărţirea călătoriei nicăieri în lume şi cu atât mai puţin în Australia”, anunţă grupul.

Cât câștigă un șofer de taxi, Uber sau Bolt în 2024. Tot mai mulți români optează pentru această meserie

”Azi lucrurile stau altfel. Uber este de-acum reglementat în fiecare stat şi teritoriu din Australia, iar guvernele ne recunosc drept un element important al ofertei de transport în ţară”, adaugă Uber.

Acord între statele membre UE asupra legii lucrătorilor unor platforme ca Uber sau livratori de mâncare la domiciliu. Statele urmează cum să-i califice pe lucrători. Uber cere legi naţionale

Statele membre ale Uniunii Europene (UE) au ajuns luni la un acord politic asupra unei legislaţii europene menite să consolideze drepturile lucrătorilor unor platforme digitale ca Uber sau Deliveroo, după mai multe săptămâni de blocaj, anunţă preşedinţia belgiană a Consiliului European, relatează AFP.

”Condiţii mai bune de muncă pentru livratorii de mâncare la domiciliu!”, anunţă preşedinţia belgiană. Miniştrii Muncii din UE au aprobat acest text de compromis al unei directive referitoare la muncitorii platformelor.

Acest text îmbunătăţeşte drepturile şi condiţiile unui număr de peste 28,5 milioane de europeni, care muncesc în acest sector, anunţă ea pe X. Directiva – aşa cum a fost ea propusă de Comisia Europeană la sfârşitul lui 2021 – viza recalificarea drept salariaţi a numeroase persoane – livratori de mâncare sau şoferi de maşini independente de transport cu şoferi, în vederea unei consolidări a protecţiei sociale a acestora.

Ea urmează să armonizeze criteriile acestei recalificări la scară europeană. Parlamentul European (PE) şi Cei 27 anunţau la 13 decembrie că au ajuns la un acord politic asupra directivei.

Însă acest compromis a fost criticat de mai multe ţări, între care şi Franţa, iar textul nu putut fi adoptat din cauza lipsei unei majorităţi la o reuniune a ambasadorilor nou zile mai târziu.

Un acord politic a fost anunţat, din nou, în februarie, însă textul a fost amplu golit de conţinut. Franţa şi Germania au blocat textul, cu susţinerea Estoniei şi Greciei.

Textul prezentat în decembrie crea o prezumţie de angajare pe baza unei serii de criterii, însă compromisul renunţă la această listă de criterii şi lasă statele membre să decidă cum să-i califice pe lucrători.

Acest dosar a fost pus agenda unei reuniuni a miniştrilor Muncii, la Bruxelles, luni, unde o majoritate a statelor membre a susţinut compromisul.

Lobbyul societăţilor de mobilitate la cerere, Move EU, din care face parte Uber, şi-a exprimat nemulţumirea. ”Move EU regretă faptul că statele membre (UE) au aprobat azi un acord provizoriu privind modificarea directivei platfomelor”, a anunţat preşedintele organizaţiei, Aurelien Pozzana.

”Acest text, în pofida faptului că constituie o îmbunătăţire faţă de versiunile precedente, nu permite o abordare armonizată în întreaga UE, ceea ce creează şi mai multă incertitudine juridică” lucrătirilor, subliniază el.

Uber apreciază că ”legiuitorii din UE au votat azi în favoarea menţinerii statu-quoului, statutul lucrătorilor platformelor continuând să fie decis de o ţară sau alta şi de un tribunal sau altul”.

”Uber cere acum statelor membre UE să introducă legi naţionale prin care să le dea lucrătorilor platformelor protecţia pe care o merită şi să le menţină independenţa pe care o preferă”, a anunţat într-un comunicat un purtător de cuvânt al Uber.