Analisti: In ciuda scaderii dobanzii cheie, costurile la credite continua sa creasca

Scaderea dobanzii cheie cu 0,25 puncte procentuale, de la 10,25% pe an la 10% pe an, nu este de asteptat sa aiba vreun impact la nivelul pietei bancare, ci mai degraba are un rol de semnal, a spus Melania Hancila, seful diviziei de cercetare si strategie a Volksbank Romania.

La randul sau, Nicolae Chidesciuc, economist sef la ING Bank Romania, considera ca scaderea cu 0,25 puncte procentuale a dobanzii cheie nu va avea decat o influenta limitata asupra dobanzilor de pe piata bancara.

„Pentru banci, diminuara inseamna totusi o scadere a dobanzii la care pot lua imprumuturi overnight, Lombard, de la banca centrala, care se acorda la o dobanda egala cu dobanda cheie plus 4 puncte procentuale”, a spus economistul sef al ING Bank Romania.

Diminuarea de catre BNR raspunde cerintelor repetate adresate bancii centrale de catre oamenii de afaceri si politicieni, „dar scaderea nivelului acesteia nu va insemna implicit o scadere a ratelor dobanzilor la credite, din cauza ecartului mare existent in prezent intre dobanda cheie si dobanzile interbancare, respectiv costurile imprumuturilor in lei la care bancile au acces pe piata interbancara”, a aratat Nicolae Chidesciuc.

Dobanzile la credite ar urma asadar sa isi continue cresterea in perioada urmatoare, atat din cauza dobanzilor mari de pe piata interbancara, cat si a costurilor crescute la care bancile atrag fonduri de la populatie, prin depozite.

„Desi in sistem exista suficienta lichiditate, aceasta nu este distribuita uniform, iar costul la care se imprumuta bancile care au nevoie de lichiditate este mare. Dobanzile la creditele bancare vor continua sa creasca”, a mai spus economistul sef al ING Bank.

Potrivit Melaniei Hancila de la Volksbank Romania, pentru ca dobanda cheie sa aiba un rol semnificativ in sistemul bancar, ar trebui ca ecartul dintre aceasta si dobanzile de pe piata interbancara sa se reduca, lucru care ar putea fi realizat daca BNR injecteaza lichiditate in sistem.

In acest sens, urmatorul pas ar fi organizarea de operatiuni de tip repo, prin care bancile se pot imprumuta de la BNR, iar dobanda fixata de banca centrala pentru aceste imprumuturi ar trebui sa fie chiar dobanda cheie, a precizat Melania Hancila.

Nicolae Chidesciuc de la ING considera ca o masura care ar fi condus intr-adevar la scaderea dobanzilor de pe piata interbancara ar fi fost diminuarea rezervelor minime obligatorii, care ar fi avut rolul de a injecta rapid lichiditate in sistemul interbancar.

„Cu toate acestea, cred ca BNR s-a temut de presiunile de depreciere pe care le-ar fi exercitat asupra leului cresterea lichiditatii in sistem”, a spus Chidesciuc.