Bancile locale, \”gadilate\” de criza, si-ar putea schimba maniera de business

Banca austriaca Erste a anuntat ca are expuneri de 300 milioane de euro pe piata financiara islandeza, unde recent au cazut victima crizei financiare cele mai mari banci comerciale.

Expunerile austriecilor de la Raiffeisen pe piata americana reprezinta circa 250 miliarde de euro, iar grupul francez Societe Generale a apreciat ca volumul fondurilor cu grad mare de risc, investite pe piata americana, este de circa 470 milioane euro. Ce implicatii ar putea avea aceasta situatie asupra bancilor locale?

Posibilitatea ca bancile mama sa apeleze la filiale locale pentru fonduri, in vederea acoperirii pierderilor, a fost una din eventualele urmari luate in calcul de piata locala.

O alta consecinta ar fi putea fi ca bancile locale sa nu mai aiba acces la linii de credit de la bancile mama ca pana acum, ceea ce ar putea conduce si la scaderi ale calificativelor acordate acestora de agentiile de rating.

Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), a declarat luni ca nu exista posibilitatea ca bancile mama sa pericliteze stabilitatea financiara a bancilor locale transferand capitaluri de la filiale.

Efectele provocate de grupurile mama vor fi minore

La randul lor, analistii financiari sunt de parere ca efectele ce vor fi resimtite de filialele locale din partea grupurilor mama vor fi minore.

„Grupurile mama ale bancilor locale, care s-au confruntat cu unele dificultati in perioada crizei, au suferit pierderi minore, intrucat in Europa, traditia produselor derivate, care a dus la aparitia si adancirea crizei pe piata americana, nu este atat de puternica”, a comentat Adrian Mitroi, membru al comitetului director al CFA (Chartered Financial Analyst) Romania.

In plus, considera acesta, bancile externe nu au nicio justificare pentru a retrage lichiditati din filialele locale. „In ultimii ani, grupurile financiare europene au crescut aceste banci tocmai pentru ca erau foarte productive. Atunci ce motiv ar avea sa retraga lichiditati?”, a mentionat Adrian Mitroi.

Radu Craciun, directorul de investitii al asiguratorului Interamerican, sustine la randul sau ca pierderile suferite de bancile europene sunt nesemnificative. „Faptul ca piata europeana este mult mai reglementata decat cea americana, prin acorduri precum Basel II, pe piata bancara, si Solvency, pe cea de asigurari, a ajutat companiile europene sa nu fie atat de expuse fata de criza, cum s-a intamplat cu cele din SUA”, explica acesta.

Pe de alta parte, crede el, chiar luand in calcul un caz de forta majora, in care grupul mama ar da faliment, unitatea locala ar putea fi salvata.

Craciun, Interamerican: „Nicio banca mare nu va fi lasata sa falimenteze”

„Daca grupul intra in faliment, iar filiala este sanatoasa, aceasta poate fi vanduta, deci isi poate continua activitatea, dar sub alt brand. Una din prevederile acordului planului de salvare al pietelor financiare din Europa prevede insa ca nicio banca mare nu va fi lasata sa falimenteze, ci in cazul in care se confrunta cu dificultati, va fi nationalizata, asa incat si falimentul iese din discutie”, a completat Radu Craciun.

Directorul de investitii al Interamerican admite insa ca dificultatile grupului pot afecta compania locala prin faptul ca ar putea scadea fondurile virate de grup catre compania locala, ceea ce ar insemna ca afacerea de creditare a localilor ar putea avea de suferit.

Posibilitatea ca dificultatile grupului sa conduca la scaderi de rating pentru filialele locale nu poate fi insa luata in calcul, sustine Mitroi. „Diminuarea resurselor grupului pentru imprumuturile acordate filialelor sau cresterea costurilor acestora este deja un efect bine consolidat in piata al crizei, asa ca nu este de asteptat ca situatia sa fie penalizata prin ratinguri in scadere”, a explicat membrul CFA.

Una dintre cele mai probabile consecinte ale crizei pentru bancile locale ar putea fi insa scaderile la cresteri de profituri, raportat la performantele din anii anteriori, in special pe fondul majorarii costurilor de refinantare.

Reprezentantul CFA Romania vede aceasta posibila urmare ca pe o stare de normalizare a pietei. „Cred ca principala lectie invatata de bancile locale din criza internationala a fost ca stabilirea costului la credite trebuie corelata cu riscul imprumutului si nu cu tinta de cota de piata”, a mai spus Mitroi.

Cum se prabuseste o banca

Care a fost insa mecanismul care a determinat caderea marilor banci internationale, in special a bancilor de investitii de pe piata americana?

Avand nevoie de lichiditati in volum mare pe termen scurt, in conditiile in care imprumuturile acordate erau de cele mai multe ori pe termen lung, bancile si-au vandut unele altora pachete de credite.

„A existat o reactie in lant”, a spus Radu Craciun. „Marile banci de investitii care au facut plasamente in active reprezentate de credite neperformante, au fost obligate sa isi scada din bilanturi toate aceste detineri”, a explicat acesta.

„Investitorii au inceput astfel sa resimta lipsa de lichiditate. Situatia a atras si scaderea ratingurilor, ceea ce a provocat deprecierea activelor proprii. Celelalte banci din piata au refuzat sa le mai finanteze, iar incet incet lipsa de lichiditati a condus la faliment”, a completat reprezentantul Interamerican.