Bancile si BNR se invita reciproc sa incurajeze creditarea in lei

Bancile spun ca nu pot acorda credite ieftine in lei pe termen lung pentru ca resursele pe care le atrag de la populatie sunt pe termen foarte scurt, asa incat se confrunta cu riscuri de dobanda. Declaratiile au fost facute de reprezentanti ai pietei bancare luni, in cadrul unui seminar economic.

Astfel, incepand cu 2006, creditele in valuta au crescut de la an la an in portofoliul bancilor, ajungand la o piondere de 57%.

De ce ar fi nevoie ca bancile sa imprumute populatia pe termen lung in lei? Cea mai mare parte din populatia locala isi realizeaza veniturile in lei, asa incat imprumutand in euro, clientii se expun riscului valutar. Astfel, leul a pierdut nu mai putin de 30% fata de euro in perioada 2007 – 2010, crestere care s-a transferat automat in ratele bancare achitate lunar de debitori.

Ce trebuie facut pentru ca bancile sa poata acorda imprumuturi in lei pe termen lung?

Bancherii spun ca in conditiile in care resursele pe care le atrag de la populatie in lei sunt preponderent pe termen scurt, le vine greu sa scoata pe piata acest tip de imprumuturi. In prezent, creditele pe termen lung in lei sunt de 10 ori mai multe decat resursele pe termen lung atrase de banci in moneda nationala.

Daca statul ar stimula economisirea pe termen lung acordand facilitati fiscale pentru economiile pe termen lung, situatia ar fi mai stabila pentru banci, spune Ionut Dumitru, economist sef al Raiffeisen Bank Romania.

Cu alte cuvinte, pentru a fi stimulati sa constituie depozite pe 1-2 ani sau chiar mai mult, statul ar putea sa ii recompenseze pe clienti prin eliminarea impozitului pe castig.

Pe de alta parte, pentru ca imprumuturile pe termen lung sa poata fi acordate in lei, ar trebui ca banca centrala sa controleze foarte ferm lichiditatea de pe piata bancara, asa incat dobanzile interbancare (in functie de care sunt calculate costurile creditelor in lei), sa nu fluctueze foarte mult. „Nu trebuie sa acoperim riscul de valuta cu riscul de dobanda”, a declarat Lucian Anghel, economist sef al BCR.

Banca centrala vede insa usor diferit situatia din piata si le aminteste bancilor comerciale de faptul ca riscul creditelor a crescut in special pentru ca au creditat extrem de agresiv in trecut, in goana dupa cota de piata, dar si pentru ca nu isi informeaza suficient clientii.

Atitudinea dupa care s-au condus in trecut le-a facut sa aiba produse riscante in portofolii, iar nota de plata pentru aceasta situatie vine acum, in conditiile in care BNR ar putea introduce costuri suplimentare pentru portofoliile riscante ale bancilor.

Astfel, potrivit lui Ion Dragulin, seful directiei de stabilitate din banca centrala, principala cauza pentru care a crescut riscul creditelor din portofoliul bancilor nu a fost fluctuatia valutara sau costul creditelor, ci gradul mare de indatorare permis de banci, din dorinta de a acorda cat mai multe imprumuturi catre populatie.

In plus, o buna informare a clientilor poate conduce la scaderea riscului creditelor. „Bancile sa ofere oamenilor brosuri de informare. Decizia de creditare sa fie luata dupa o noapte de studiu, iar clientii sa nu zica apoi nu am inteles, nu am auzit. Da-i romanului mintea de pe urma”, a spus Mugur Isarescu, guvernatorul BNR

Nici lichiditatea pe piata bancara nu este strict problema BNR, au reamintit reprezentantii bancii centrale. Dobanzile interbancare au fost de multe ori mentinute la cote inalte deoarece creditorii au preferat sa faca operatiuni monetare cu banca centrala si nu sa isi imprumute bani unele altora. Pe un fond de lichiditate redusa, dobanzile interbancare sunt mari.

Cat de realizabil este obiectivul de a creste creditarea in lei in perioada urmatoare? Guvernatorul BNR a anuntat ca bancile cu portofolii consistente in valuta ar putea fi supuse unor conditii mai drastice, cum ar fi reguli mai stricte de provizionare, ceea ce ar putea obliga bancile sa dea drumul la mai multe credite in lei.

De altfel, solutia ar veni in completarea altor decizii luate in acelasi sens de banca centrala in ultimii ani, cum ar fi impunerea unor rezerve minime obligatorii de 40% pentru pasivele in valuta, procent care intre timp s-a redus la 25%.

In randul statelor europene, Romania se afla pe o pozitie de mijloc in ce priveste riscul asociat portofoliilor de credite, potrivit Rodicai Popa, director in cadru BNR.

Unul din statele care are o situatie mult mai proasta din acest punct de vedere este Ungaria, tara care a incurajat anii trecuti creditarea in valute exotice, cum ar fi francii elvetieni, un produs foarte riscant de creditare, conform lui Lucian Anghel de la BCR.