Bancile si dezvoltatorii imobiliari pot debloca doar impreuna creditarea

29 Dec, 13:00 • gecad.net

Creditele s-ar putea ieftini in 2009, iar pentru ca bancile sa dea drumul la imprumuturi, care acum sunt blocate, este nevoie de un efort concertat al actorilor de pe piata imobiliara si finantatorilor si de revenirea increderii in evolutia economica, considera jucatorii de pe piata bancara.

Bancile si dezvoltatorii imobiliari pot debloca doar impreuna creditarea

Situatia pietelor financiare s-a inrautatit in 2008, facand mai evidente vulnerabilitatile Romaniei in ochii investitorilor straini, acestia adaugand costuri de risc suplimentare pentru creditele plasate in tara.

In plus, accentuarea recesiunii la nivelul zonei euro si incertitudinea in privinta evolutiei viitoare a economiei globale a facut finantatorii de aici reticenti in a plasa banii, chiar si la castiguri mari. Multe dintre bancile europene prefera sa nu vireze bani spre piata locala, careia i se asociaza o clasa inalta de risc. Bancile locale nu s-au plans inca de restrictionarea fondurilor externe, dar multe dintre ele admit ca scaderea finantarilor din afara este foarte probabila in viitor.

Cum scaderea economiei europene a inceput sa faca victime si pe piata locala, bancile de la noi au devenit si ele reticente in a plasa fonduri. In plus, limitarea fondurilor externe i-a determinat pe bancheri sa puna tot mai mult accentul pe atragerea de bani de pe plan intern, prin depozite.

„In aceasta perioada ne confruntam cu multe incertitudini: nu stim la ce cost avem acces la refinantare in viitorul apropiat, nu stim exact ce se va intampla in economia reala, nu stim cu cat creste riscul de credit. In aceste conditii, suntem mai retinuti in a da credite, in a plasa resursele; este un trend care speram ca nu va dura prea mult”, a spus Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank Romania.

In prezent, a mentionat acesta, creditarea functioneaza, dar la cote reduse, iar Raiffeisen acorda prioritate clientilor vechi.

Cum este de asteptat sa evolueze dobanzile la credite si depozite oferite de banci in 2009? Alexandru Chidesciuc, economistul sef al ING Bank Romania, considera ca lupta pentru banii romanilor va fi dusa de banci si in 2009, ceea ce va sustine cresterea dobanzilor la economii, atat in lei cat si in euro.

In opinia analistului ING, finantarea la care vor avea acces bancile din partea zonei euro va fi foarte redusa, iar costul creditelor de pe piata locala va creste, ca urmare a cresterii costului platit pentru economii.

In schimb, Laurian Lungu, director de cercetare in cadrul Grupului de Economie Aplicata (GEA), considera ca este posibil sa asistam la scaderea dobanzilor la depozite in lei. „Date fiind perspectivele inflatiei si cresterii economice – asa cum se prezinta ele in acest moment – rata dobanzii de politica monetara ar trebui sa fie redusa marginal in 2009. In mod normal, aceasta ar trebui sa fie urmata de o reducere – tot marginala – a dobanzilor la depozite”, a aratat acesta.

Pe de alta parte, sustine Lungu, o crestere suplimentara a dobanzilor la credite pe seama majorarii costurilor cu refinantarea, ca urmare a cresterii primelor de risc, pare destul de putin probabila, in conditiile in care „prima de risc a fost deja incorporata in nivelul existent al dobanzilor la credite”.

El atrage atentia insa ca evolutia indicatorilor economici din 2009 este marcata de incertitudine, iar posibilele evolutii exercita atat presiuni de scadere cat si de crestere a dobanzii cheie asupra bancii centrale.

„Pe de-o parte, o crestere nejustificata a salariilor bugetarilor si pensiilor poate conduce la reaprinderea inflatiei, iar pe de alta parte, o scadere accelerata a economiei ar determina grabirea scaderii ratei dobanzii”, a explicat reprezentantul GEA.

Pana in prezent, cresterea costurilor de risc asociate Romaniei au generat majorarea costului total de refinantare in euro pentru bancile locale pana la aproximativ 10%. Bancile se finanteaza de asemenea prin depozite in euro, ale caror dobanzi au urcat in prezent pana la 7%.

La lei, dobanzile la refinantarile de pe piata interbancara au cunoscut fluctuatii extreme in 2008. In prezent, nivelul acestora este de circa 14-15% pe an pentru creditele cu scadente de 3 si 6 luni, acelasi nivel fiind practicat de banci si la economiile in lei.

Dezghetarea pietei imobiliare e o conditie pentru deblocarea creditelor

De ce ar fi nevoie pentru o stimulare a imprumuturilor? „Relansarea activitatii de creditare va depinde de perspectiva economiei, mentinerea sau cresterea puterii de cumparare a agentilor economici, cat si de disponibilitatea bancilor de a-si asuma un nivel mai ridicat de risc”, a spus Laurian Lungu de la Grupul de Economie Aplicata.

Apoi, considera analistul financiar, este nevoie de o stabilizare a situatiei pe piata imobiliara. „Iar indicii imobiliari este de asteptat sa continue sa scada, atat in SUA cat si Marea Britanie, de exemplu”, mentioneaza Laurian Lungu. El preconizeaza ca piata bancara se va stabiliza in urmatoarele 12-18 luni.

Alexandru Chidesciuc de la ING Bank Romania estimeaza ca dezghetarea creditarii va incepe abia din 2010.

La randul sau, Anca Bidian, presedintele Kiwi Finance, crede ca pentru deblocarea creditelor ipotecare este nevoie de un efort concertat, la care sa contribuie dezvoltatorii, bancile si banca centrala.

„Daca vorbim de ansamburile de locuinte noi, acestea sunt finantate in special de divizia de corporate a bancilor. Prin urmare, primele interesate sa deblocheze aceasta piata sunt bancile, care trebuie sa inceapa sa acorde credite populatiei. pentru a se putea achizitiona acele locuinte. Daca nu se deblocheaza creditarea pe retail, institutiile de credit cu expunere foarte mare pe partea de corporate pot avea probleme”, a explicat Bidian, intr-un interviu acordat DailyBusiness.ro.

Cresteri ale afacerilor bancare mult reduse

Lungu se asteapta la o crestere reala la sold a creditelor si depozitelor cu 10-15% pentru anul viitor. Mult mai pesimist, Alexandru Chidesciuc mizeaza pe o crestere nominala a creditelor la sold cu circa 5%. Anul acesta, creditele la sold au inregistrat un avans in termeni nominali de 50%.

Laurian Lungu de la GEA considera ca pe fondul lipsei de lichiditati in valuta, pe termen foarte scurt, creditele in lei ar putea deveni predominante, insa pe termen mediu este de asteptat ca interesul pentru creditele in valuta sa creasca in continuare – atat datorita diferentialului de dobanda cat si perspectivei evolutiei ratei de schimb.

Daca in cazul creditelor de consum, dobanzile la lei si cele la euro au cote relativ apropiate, fiind preferate de romani in mod egal, la nivelul creditelor cu garantie ipotecara, diferentialul de dobanda dintre lei si euro este inca prea mare pentru ca romanilor sa li se para accesibile creditele ipotecare in lei.

„Pe piata locala, dobanzile creditelor cu garantie reala in euro sunt cuprinse intre 11% si 19% pe an, in timp ce majoritatea creditelor ipotecare in lei au dobanzi situate la nivelul a 20% pe an, ceea ce le face destul de inaccesibile romanilor”, a spus Anca Bidian, presedintele Kiwi Finance.

Planuri de extindere reduse

Limitarea resurselor financiare la care aveau acces bancile a pus unele institutii de credit in situatia de a-si revizui planurile de dezvoltare.

De exemplu, Banca Romaneasca planifica pentru acest an extinderea retelei pana la 157 de unitati, dar numarul de agentii si sucursale a crescut doar pana la 148 pana la finele anului. Pentru 2009, Andreas Maragkoudakis, presedintele bancii, a mentionat ca societatea are in vedere deschiderea „unui numar mic de unitati”.

Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank Romania, considera ca banca are in acest moment acoperirea teritoriala adecvata pozitiei sale de piata. „Cu alte cuvinte, vom mai face deschideri sau relocari de agentii anul viitor numai daca ne-o solicita activitatea curenta”, a declarat Groningen.

Acesta a mentionat totodata ca banca nu are in vedere restructurari de personal, „dar sunt posibile realocari de angajati, din departamente in care volumul de activitate ar putea scadea catre activitati unde volumele cresc”.