Finante-Banci

Mihai Ion: Staff-ul unei companii seamana cu piesele unui puzzle

14 Nov, 12:29 • Redactia DailyBusiness
La 31 de ani, are in grija peste 12 mil. euro - investitiile clientilor diviziei de fonduri mutuale a Raiffeisen. Presedintele Raiffeisen Asset Management a discutat cu DailyBusiness despre viitorul fondurilor mutuale in Romania, despre cum se construieste o echipa in domeniul financiar si ce va urma dupa 1 ianuarie.
Mihai Ion: Staff-ul unei companii seamana cu piesele unui puzzle

Scurt CV de bancher

Mihai Ion, unul dintre cei 37 de absolventi de CFA – Chartered Financial Analyst – din Romania (cel mai reputat program de instruire pentru specialistii in administrarea activelor) lucreaza la Raiffeisen de 5 ani.

A inceput ca sef al departamentului de cercetare macro in cadrul diviziei de trezorerie, unde spune ca l-a ajutat mult doctoratul pe care il are in macroeconomie. Apoi a condus un departament de administrare a activelor si pasivelor bancii, care inseamna de fapt o optimizare a venitului din dobanzi al bancii, tinand toate riscurile in limite rezonabile.

A infiintat Raiffeisen Asset Management la sfarsitul anului trecut si a intrat pe piata anul acesta cu doua fonduri mutuale, Raiffeisen Prosper (un fond mixt, orientat preponderent pe actiuni) si Raiffeisen Benefit – un fond care investeste preponderent in obligatiuni, dar care are si o componenta de actiuni.

Piata financiara la romani

DailyBusiness: Ce are diferit piata de capital din Romania?
Mihai Ion: Investitorii nostri inca nu sunt foarte obisnuiti cu riscurile de pe piata de capital, motiv pentru care si noi am preferat o abordare progresiva, venind pe piata cu niste fonduri mixte. Spun asta pentru ca, in general, trecerea de la instrumentele clasice de economisire, de tipul depozitelor bancare, catre instrumente cu risc ridicat de natura actiunilor sau fondurilor de actiuni se produce progresiv.

DB: Sunteti primul jucator din Romania care a investit si in actiuni listate pe pietele externe. Care este motivul?
MI: Investind o parte din active pe pietele emergente din strainatate, produsele noastre sunt mai putin riscante decat altele cu structuri similare care investesc doar pe piata de capital romaneasca. Chiar daca sunt piete cu specific relativ asemanator cu piata Romaniei, corelatia nu este inca foarte ridicata intre Romania si aceste piete si, in consecinta, din diversificare reducem destul de mult riscurile. In aceste conditii, volatilitatea fondurilor noastre nu este una foarte ridicata si evolutia lor este oarecum mai lina.

DB: Cat de importanta e informarea publicului pentru promovarea fondurilor mutuale?
MI: Deocamdata, este esentiala. In masura in care piata se va maturiza peste cativa ani si fondurile vor deveni niste produse uzuale pe care clientii le vor cumpara de la ghiseu ca pe orice depozit bancar, atunci sigur ca vom insista mai mult pe produse.

DB: Merita asteptarea?
MI: Piata de fonduri in Romania, chiar daca functioneaza de multi ani, e inca intr-un stadiu incipient si volumele o demonstreaza in prezent. Totusi, suntem optimisti cu privire la viitor. In plus, avem o abordare la nivel de grup, care ne arata succesul unitatilor de asset management din celelalte tari din Europa de Est.

DB: In ce directie ar putea evolua piata fondurilor mutuale?
MI: Aceleasi cauze care au determinat o crestere exponentiala a pietei de fonduri in celelalte tari din Europa Centrala si de Est se regasesc si la noi intr-o foarte mare masura. Ma refer aici in primul rand la scaderea dobanzilor. E clar ca oamenii sunt in cautare de instrumente care sa le aduca niste randamente ceva mai mari, in conditiile in care dobanzile la depozite au scazut odata cu inflatia. Apoi vorbim despre niste venituri ale populatiei in crestere, care vor aduce din ce in ce mai multi bani care vor putea sa fie economisiti. Ne dorim sa imprimam o tendinta de economisire pe termen mai lung, care cred ca o sa se cristalizeze in Romania si odata cu lansarea fondurilor de pensii.

Ce aduce nou aderarea la UE

DailyBusiness: In ce fel se va face simtita pe pietele financiare integrarea in UE?
Mihai Ion: Stabilitatea macro presupune o scadere a inflatiei si dobanzi mai mici. In afara de asta, aderarea aduce o atentie mai mare a investitorilor straini pentru pietele din Est in general si pentru Romania in special, pentru ca s-a consolidat increderea in mediul de afaceri. E evident ca pe masura ce avem mai multe investitii straine economia creste si veniturile devin mai mari.

DB: Iar pentru fondurile mutuale in special?
MI: Piata fondurilor in momentul asta e in mare masura aliniata cu reglementarile europene, care nu fac decat sa protejeze investitorii. Din punctul asta de vedere, eu cred ca piata fondurilor din Romania va castiga o credibilitate semnificativa fata de perioada trecuta, cand stim ca au existat si falimente care au facut ca oamenii sa fie mult mai prudenti fata de aceste instrumente.

DB: Se mai simt efectele scandalului FNI?
MI: Probabil ca pentru anumiti investitori se mai simt si eu cred ca in timp si ei vor deveni convinsi ca n-au de ce sa aiba temeri investind intr-un fond. E clar ca lucrurile sunt mult diferite fata de acum cativa ani si intarea bancilor cu societati si produse proprii va conferi adancime si credibilitate acestei piete. Un grup financiar n-are cum sa-si riste credibilitatea intr-o afacere perdanta pentru clienti in industria fondurilor, si atunci e de asteptat ca oamenii sa capete incredere pe parcurs in aceste produse.

DB: Aderarea la UE va aduce si oferte din partea fondurilor straine pentru investitorii romani?
MI: Categoric da. Vom observa o oferta mult mai larga si cred ca asta va da un impuls mult mai mare pietei, pentru ca industria fondurilor a fost subdezvoltata si din cauza ofertei relativ restranse de produse si din cauza eforturilor de mediatizare mai reduse.

DB: Cum pot rezista administratorii autohtoni in fata concurentei fondurilor straine?
MI: Va fi acelasi proces care va fi din ce in ce mai vizibil si pe sectorul bancar, adica vom asista la o consolidare a sistemului. Vor fi cativa jucatori mari si probabil mai multe banci mici care vor oferi produse de nisa. Cred ca la fel se va intampla si in industria fondurilor. Nu cred ca e loc de 17 administratori cati sunt in prezent. Cred ca vor domina societatile de administrare apartinand unor grupuri bancare.

DB: Cat poate creste piata fondurilor mutuale in urmatorii ani?
MI: Cred ca in 3-5 ani piata va ajunge la undeva intre 1 si 2 miliarde de euro fara nici o problema.

DB: Nu e o tinta prea optimista?
MI: Sigur ca poate parea o suma mare la momentul asta, dar nu cred ca trebuie sa ne fie frica de cifrele astea. Eu cred cu tarie in ele si spun asta uitandu-ma si la ce s-a intamplat pe celelalte piete din regiune. Ele erau undeva in ’99-2000 cam pe unde e acum Romania, adica undeva la 0,2-0,5% din PIB ca si active administrate. La sfarsitul anului trecut, activele administrate au ajuns undeva intre 5% si 8% din PIB.

DB: Totusi, multi sunt sceptici cu privire la aceasta previziune.
MI: Cred ca daca am fi intrebat pe cineva in urma cu 5 ani daca ar fi crezut in dezvoltarea retailului bancar asa cum e astazi, ar fi fost greu de anticipat. La nivelul anului 2000-2001, retail bankingul era aproape inexistent si uite despre ce vorbim astazi, din ce in ce mai multe oferte atractive pentru clienti.

DB: Ce pozitie vizati pe aceasta piata?
MI: Grupul Raiffeisen e prezent in majoritatea tarilor din Europa Centrala si de Est si in cele mai multe dintre ele are o pozitie de Top 3, deci e clar ca targetul nostru e sa ajungem in primii trei jucatori de pe piata.

Fondurile in regiune

DailyBusiness: Este piata de capital romaneasca suficient de dezvoltata pentru a sustine cresterea fondurilor mutuale?
Mihai Ion: Gradul de dezvoltare al pietei fondurilor este unul scazut si din cauza faptului ca universul nostru investitional nu este unul foarte larg. De asta noi am dorit sa venim de la inceput si cu investitii internationale, pentru ca ne-am bazat de la inceput pe o crestere destul de importanta, care se vede deja pe volumele noastre si care e clar ca necesita si un univers investitional mai larg care sa presupuna si o lichiditate semnificativa.

DB: Exista astfel de probleme si pe pietele din jur?
MI: Pot sa zic ca probleme similare am intalnit si la alti colegi de-ai mei. Aceeasi problema pe care o avem noi cu un index de piata cu destul de putini constituenti o au si colegii de la Budapesta, de exemplu, chiar daca piata din Ungaria are adancime mult mai mare. Din acest motiv si ei au apelat la diversificare internationala pe piete din jurul lor. Asadar lucrurile nu sunt foarte departe.

DB: Totusi, piata de capital de la ei e de cateva ori mai mare decat la noi. Cand vom ajunge si noi la nivelul din Ungaria?
MI: Nu stiu daca acest lucru se va intampla foarte curand. Pentru aceasta este nevoie de mai multi emitenti listati la Bursa. Un impuls pe piata de capital ar putea fi dat si de emitentii straini. Exemplul cel mai bun e Erste, care cred ca se va lista pe Bursa de la Bucuresti.

DB: Ce ar mai fi necesar pentru dezvoltarea fondurilor de investitii?
MI: Un lucru care e aproape inexistent la noi e piata instrumentelor cu venit fix. Avem foarte putine obligatiuni tranzactionate la Bursa. Aici sper intr-o dezvoltare mai importanta, fie prin obligatiuni corporative, fie prin obligatiuni municipale.

Secretul succesului

DailyBusiness: De ce este nevoie pentru a te impune pe piata?
Mihai Ion: E esential sa ai o echipa tanara si ambitioasa, pentru ca aici rezultatele nu mai depind de un singur om, ci depind de echipa care poate sa pozitioneze compania acolo unde trebuie. In cazul nostru, apartenenta la un grup financiar integrat pe piata romaneasca ne ajuta foarte mult. Colegii de la banca si de la Raiffeisen Capital & Investments ne ajuta.

DB: Si practic cu ce va ocupati?
MI: Noi facem aici core-ul activitatii, facem administrare de investitii, facem risc si performanta, masurare, portofoliu, un pic de back-office si avem pe cineva care coordoneaza vanzarile. In rest toate celelalte activitati, care sunt oarecum adiacente activitatii de administrare, le realizam impeuna cu colegii din banca.

DB: Cata responsabilitate presupune acest post de conducere?
MI: Foarte mare. In primul rand fata de clienti, pentru in industria financiara credibilitatea este un element cheie. Bineinteles, e si responsabilitatea fata de cei care mi-au acordat increderea pentru pozitia asta. Probabil ca nu sunt foarte multi oameni relativ tineri in niste pozitii de genul asta. Eu am crezut in businessul asta si mi-am dorit sa pun umarul la dezvoltarea industriei.

DB: Cat timp petreceti zilnic la serviciu?
MI: (Zambeste) Buna intrebare. Depinde foarte mult de etapa de dezvoltare in care te afli. Sigur, daca ma uit in urma, ultimul an de cand am infiintat societatea si pana acum a insemnat un efort foarte mare pentru ca erau lucruri care nu se mai facusera la noi in Raiffeisen.

DB: Echipa are maximum 10 oameni. Cine sunt ei?
MI: Gradul de dezvoltare a industriei nu ne-a permis sa gasim foarte multi oameni experimentati in piata pe care sa-i aducem aici si atunci am preferat sa aducem in echipa niste oameni care au un potential foarte bun, au niste cunostinte si o ambitie care sa-i recomande si cred ca n-am gresit pana acum.

DB: Ce este mai important in alegerea unei echipe? Ambitia si disponibilitatea de a invata sau experienta?
MI: Amandoua. Nu se poate una fara alta. Pentru ca pe de o parte experienta te poate ajuta in momente cheie sa iei o decizie asa cum trebuie, care decizie poate n-ar fi la indemana cuiva care e foarte bine educat insa n-are o experienta foarte mare.

DB: Si daca ati avea de ales?
MI: Le-as combina. Staff-ul unei companii seamana foarte mult cu piesele unui puzzle. As incerca sa formez o echipa care sa aiba si oameni cu experienta, si oameni care sa fie foarte ambitiosi.

DB: Cat conteaza sa ai experienta in invatamant?
MI: Lucrez de 10 ani la catedra de Finante din ASE. Am predat si predau in continuare discipline legate de banci. E un mediu care te tine cumva in priza in permanenta si trebuie sa mai citesti cate ceva si sa fii in la curent cu ce se mai intampla. In plus, asta mi-a oferit oportunitatea sa am acces si la documentare destul de serios.

DB: Trebuie sa-ti sacrifici copilaria pentru a ajunge atat de sus intr-un timp atat de scurt?
MI: Nu cred ca se pune problema chiar in termenii astia. E clar ca trebuie alocata o parte din timp si pentru studiu, dar atunci cand gasesti un corespondent in realitatea imediata, lucrurile se pot asimila mult mai usor.

DB: Ati primit oferte din strainatate? V-ati gandit vreo clipa sa ramaneti acolo?
MI: Am avut oportunitatea sa lucrez in strainatate, chiar si pe perioada cand aveam o viata profesionala exclusiv academica, dar si ulterior. Am preferat insa sa raman aici, desi am destui colegi care au ramas in strainatate.

DB: De ce ati ramas?
MI: Din mai multe motive, unele dintre ele sunt legate si de mediul in care ma simt bine, familie si prieteni, dar si pentru ca am avut incredere in evolutia Romaniei. Daca ma uit inapoi nu-mi pare rau absolut deloc. Sunt deja oameni care au dobandit o experienta profesionala in strainatate si care incet incet ajung sa gaseasca niste oportunitati interesante de angajare si in Romania.

Presedinte vs. profesor

DailyBusiness: Ce diferenta este intre a fi profesor si presedinte de companie?
Mihai Ion: Cand esti la catedra, rezultatul muncii tale depinde intr-o masura covarsitoare de propria prestatie, in vreme ce intr-o companie rezultatul depinde de multi alti factori. Acolo nu mai tii un discurs unor clienti ci trebuie sa interactionezi cu un mediu destul de variat: clienti, furnizori, echipa proprie. Din punctul meu de vedere, pot sa zic ca la catedra rezultatul e unul care poate ti se cuvine tie in cea mai mare parte, in vreme ce aici rezultatul este al echipei.

DB: Ce postura preferati?
MI: Imi plac amandoua, pentru ca atunci cand mergi sa tii o prelegere studentilor si ai experienta practica si ai simtit lucrurile despre care vorbesti, discursul este unul diferit si vezi asta si din feed-back-ul pe care ti-l dau studentii. Intr-un fel poti sa prezinti niste lucruri dintr-un punct de vedere exclusiv teoretic si altfel e perceptia atunci cand vii cu niste exemple din viata reala si practic studentii pot sa inteleaga mai bine pentru ce se pregatesc.

DB: Un student care termina facultatea stie ce sa faca intr-o companie?
MI: Cred ca mai e mult de imbunatatit aici. Dupa parerea mea, invatamantul superior economic e intr-un cerc vicios si nici nu sunt foarte optimist cu privire la viitor. Cred ca se pune accent mult prea mult pe cantitate, iar acest lucru se face de multe ori in detrimentul calitatii. Nu cred ca lucrurile se vor schimba semnificativ sau radical intr-o perioada foarte scurta. Sigur ca aderarea la UE va insemna si o concurenta foarte stransa pe piata educationala, fara dubii, si chiar si posibilitatea unui absolvent de liceu din Romania de a studia in strainatate va fi mai larga.

DB: Cine ar trebui sa se implice mai mult in acest domeniu?
MI: Nu trebuie sa ne asteptam ca invatamantul universitar sa rezolve toate problemele. Acesta trebuie sa dea o formatie ceva mai generala, sa puna niste baze, care apoi sa fie adancite in viata practica. Companiile trebuie si ele sa contribuie dand posibilitatea studentilor sa efectueze stagii de practica. Nu in ultimul rand, depinde foarte mult si de studenti.

DB: Totusi, cand vom avea mai multi specialisti in domeniul bancar, pe Bursa si in domeniul fondurilor mutuale?
MI: Incetul cu incetul, in oferta educationala de acum apar si discipline noi, adaptate cerintelor pietei. De pilda, saptamana viitoare voi preda primul curs de asset management in cadrul unui Master la ASE. In principiu, vom avea mai multi specialisti atunci cand va fi si piata de capital mai dezvoltata.