- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Lifestyle

Cand economia intalneste psihologia si neurologia: Cresterea anuala a increderii cu 15% poate urca PIB-ul cu 1%

19 Aug, 12:15 • Redactia DailyBusiness
Larissa Batrancea, doctor in economie, specializata pe teoria jocurilor experimentale si neuroeconomie, vorbeste intr-un interviu acordat Hotnews.ro. despre rolul emotiilor si al felului in care functioneaza creierul in luarea deciziilor economice. Specialista vorbeste de un studiu al unui profesor american care arata ca statele in care increderea e ridicata, si PIB-ul e ridicat si reciproc. Calculele arata ca o crestere a nivelului de incredere a oamenilor cu 15% atrage o crestere anala cu 1% a PIB-ului pe cap de locuitor.
Cand economia intalneste psihologia si neurologia: Cresterea anuala a increderii cu 15% poate urca PIB-ul cu 1%

„Creierul e structurat pe doua nivele. Sistemul reflexiv sau emotional si cel analitic sau logic. Ideea era ca folosirea preponderenta a sistemului reflexiv ii face pe oameni sa fie guvernati excesiv de emotii in luarea deciziilor economice. Si simetric, folosirea preponderenta a sistemului analitic, ii face sa fie prea analitici. Deci putem fi eficienti doar atunci cand creierul nostru emotional si cel analitic conlucreaza”, a spus Larissa Batrancea, citata de Hotnews.ro

Aceasta a oferit si un exemplu.

„Imagineaza-ti ca pe piata de capital indicele Dow Jones scade de la 8000 de puncte la 7735 de puncte de exemplu. Orice broker ar putea intra in panica daca proceseaza aceasta informatie cu partea emotionala a creierului sau. Isi suna imediat clientii si le sugereaza sa vanda, ca sa limiteze pierderile. Daca judeca la rece, folosindu-si partea analitica a creierului, constata ca pierderea lui e minora si nu ia decizii care sa ii aduca pierderi pe termen lung. O alta concluzie este cea legata de fenomenul de incadrare mentala. Daca de exemplu unui investitor i se spune ca are 60% sanse sa castige bani, el va investi. Daca i se va spune ca riscul de a pierde e de 40%, el nu va mai investi. Desi informatia este practic aceeasi in ambele situatii, comportamentul investitorului difera din cauza accentului pus pe formularea problemei. E vorba de fenomenul de incadrare mentala pozitiva, in primul caz si negativa, in al doilea. De aceea, pentru a lua cea mai buna decizie investitorul va trebui sa mai analizeze si alte informatii legate de trendul pietei, de istoricul companiei etc”.