Acordul UE–Mercosur ar putea intra în vigoare provizoriu din martie, în ciuda opoziției din Parlamentul European

Acordul comercial de liber schimb dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay) ar putea fi aplicat provizoriu începând din luna martie, în pofida faptului că Parlamentul European a decis recent să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la legalitatea acestuia. Informația este citată de Reuters, conform Mediafax, din surse diplomatice europene.

Te-ar mai putea interesa și: Fermierii români participă, marți, la Strasbourg, la protestele împotriva Acordului Mercosur

Acordul UE–Mercosur ar putea intra în vigoare provizoriu din martie, în ciuda opoziției din Parlamentul European

Potrivit unui diplomat european, Uniunea Europeană intenționează să aplice provizoriu acordul imediat după ce prima țară din Mercosur îl va ratifica, cel mai probabil Paraguay, în luna martie. Acest mecanism ar permite punerea în aplicare a unor părți din acord, chiar dacă ratificarea completă la nivelul tuturor statelor UE ar putea fi întârziată.

Această strategie vine la doar o zi după ce Parlamentul European a votat, cu 334 de voturi pentru și 324 împotrivă, sesizarea CJUE pentru a analiza dacă procedura de aprobare a acordului respectă dreptul european. Deși această decizie ar putea întârzia intrarea deplină în vigoare a acordului cu până la doi ani, nu împiedică automat aplicarea sa provizorie.

Ce este acordul UE–Mercosur

Acordul UE–Mercosur este cel mai amplu tratat comercial semnat vreodată de Uniunea Europeană, atât ca dimensiune economică, cât și ca durată a negocierilor – 25 de ani. Documentul a fost finalizat oficial sâmbătă, în Paraguay, și vizează eliminarea majorității taxelor vamale, facilitarea accesului pe piețe și consolidarea relațiilor economice dintre cele două blocuri.

Susținătorii acordului afirmă că acesta este esențial pentru:

• creșterea competitivității economiei europene,
• diversificarea lanțurilor de aprovizionare,
• consolidarea poziției UE într-un context geopolitic global tot mai instabil.

Friedrich Merz, unul dintre principalii promotori ai acordului, a criticat decizia Parlamentului European, afirmând că acordul este „corect și echilibrat” și că reprezintă singura opțiune viabilă pentru relansarea creșterii economice în Europa.

În contrast, mai multe state membre, în frunte cu Franța, se opun ferm acordului. Acestea avertizează că liberalizarea comerțului va duce la:

• creșterea masivă a importurilor agricole din America de Sud,
• scăderea competitivității producătorilor europeni,
• presiuni suplimentare asupra fermierilor, în special în sectoarele cărnii de vită, zahărului și cerealelor.

Criticii mai atrag atenția și asupra standardelor de mediu și de siguranță alimentară, considerând că acestea sunt mai puțin stricte în țările Mercosur decât în UE.

Pentru România, acordul UE–Mercosur ridică riscuri în special pentru sectorul agricol. Europarlamentarul PNL Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, a catalogat votul privind sesizarea CJUE drept „o zi neagră pentru fermieri”, inclusiv pentru cei români.

Acesta a atras atenția că:

• fermierii români ar putea fi afectați de concurența produselor agricole mai ieftine din Mercosur;
• cele 45 de miliarde de euro promise fermierilor români și europeni prin noul Cadru Financiar Multianual sunt, în mare parte, o incertitudine, neexistând garanții clare privind alocarea și distribuția fondurilor;
• aplicarea provizorie a acordului ar putea produce efecte economice înainte ca România să poată beneficia de mecanisme reale de protecție.