„Cea mai dură cenzură digitală” a Iranului s-a întors împotriva regimului. Blocarea internetului a alimentat revolta

Începând cu 8 ianuarie 2026, autoritățile iraniene au impus o blocadă aproape totală a internetului și a comunicațiilor, într-o încercare de a opri valul de proteste declanșate de colapsul economic și de nemulțumirea profundă a populației față de regim. Potrivit experților în securitate digitală citați de The Guardian și CNN, aceasta este cea mai sofisticată și amplă formă de cenzură digitală aplicată vreodată în Iran și una dintre cele mai severe la nivel global, potrivit hotnews.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Iranul taie internetul și telefonia pe fondul celor mai violente proteste din ultimii ani. Cel puțin 45 de morți

„Cea mai dură cenzură digitală” a Iranului s-a întors împotriva regimului. Blocarea internetului a alimentat revolta

În cele două săptămâni de manifestații antiguvernamentale, cel puțin 65 de persoane au fost ucise și peste 2.300 au fost arestate. Blocada a afectat Teheranul și alte mari orașe, unde accesul la internet a fost complet întrerupt, apelurile internaționale au fost blocate, iar rețelele mobile interne au rămas fără semnal. Potrivit lui Amir Rashidi, expert iranian în drepturi digitale, amploarea acestei întreruperi este fără precedent și ar putea fi menținută o perioadă îndelungată.

Deși Iranul nu este la prima astfel de măsură – exemple similare existând în Egiptul anului 2011 sau în Afganistan sub talibani – nivelul actual de cenzură depășește chiar și blocada din 2019, considerată la acea vreme extremă. De această dată, autoritățile au reușit să oprească aproape complet infrastructura de comunicații, inclusiv accesul la sistemul de sateliți Starlink al lui Elon Musk, care în trecut le-a permis iranienilor să ocolească restricțiile în timpul protestelor din 2022, declanșate de moartea lui Mahsa Amini.

Un element-cheie care diferențiază actuala întrerupere de cele anterioare este caracterul său selectiv. În timp ce populația a fost izolată aproape complet de lumea exterioară, liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a continuat să posteze mesaje pe rețeaua X, criticând dur Statele Unite și pe președintele american Donald Trump. Experții consideră că guvernul a implementat un sistem de „listă albă”, care permite accesul la internet doar pentru anumite instituții și oficiali, necesar pentru propagandă și funcționarea minimă a statului.

Doug Madory, expert în infrastructura internetului, explică faptul că această abordare este mult mai bine organizată și ar putea permite regimului să mențină restricțiile pe termen lung, evitând colapsul total al funcționării statului. Iranul lucrează de ani de zile la dezvoltarea unui intranet național, inspirat de modelul chinez, care să conecteze utilizatorii interni și să-i izoleze de exterior. Totuși, costurile sociale și economice ale unei astfel de măsuri sunt uriașe, iar experiența Egiptului din 2011 arată că oprirea completă a internetului paralizează inclusiv activitatea guvernamentală.

În practică, blocada a agravat situația. Locuitorii din Teheran au relatat pentru CNN că lipsa accesului la informații, servicii bancare, știri externe și comunicații a generat frustrare și plictiseală, determinând și mai mulți oameni să iasă în stradă. VPN-urile și proxy-urile au devenit inutilizabile, Google și alte site-uri internaționale au fost complet blocate, iar tranzacțiile financiare au fost grav afectate. Traderii de criptomonede și investitorii în aur s-au alăturat protestelor, cerând reluarea accesului la internet.