Iranul taie internetul și telefonia pe fondul celor mai violente proteste din ultimii ani. Cel puțin 45 de morți

Iranul se confruntă cu cel mai amplu val de proteste din ultimii ani, pe fondul unei crize economice severe, al inflației galopante și al prăbușirii monedei naționale. Joi seara, manifestațiile antiguvernamentale s-au intensificat dramatic în Teheran și în numeroase alte orașe din țară, determinând regimul de la Teheran să recurgă la măsuri extreme de control, inclusiv blocarea accesului la internet și întreruperea parțială a liniilor telefonice la nivel național, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: De la Venezuela la Groenlanda și Iran. Trump amenință mai multe țări după capturarea lui Maduro

Iranul taie internetul și telefonia pe fondul celor mai violente proteste din ultimii ani. Cel puțin 45 de morți

Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, cel puțin 45 de protestatari au fost uciși în ultimele aproape două săptămâni, printre victime numărându-se și opt minori. Alte sute de persoane au fost rănite, iar peste 2.000 de oameni au fost arestați, într-o represiune descrisă drept tot mai violentă și mai extinsă. Autoritățile iraniene recunosc oficial doar 21 de decese, inclusiv membri ai forțelor de securitate, discrepanță care alimentează suspiciunile privind amploarea reală a represiunii.

Actualele manifestații au izbucnit în urmă cu 12 zile în Marele Bazar din Teheran, unde comercianții au protestat împotriva colapsului economic și a devalorizării dramatice a rialului iranian, care a ajuns de la aproximativ 32.000 de riali pentru un dolar în 2015 la aproape 1,4 milioane de riali în prezent. De la o mișcare spontană cu revendicări economice, protestele s-au transformat rapid într-o contestare deschisă a regimului teocratic și a liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.

Tulburările s-au extins în zeci de orașe, inclusiv Isfahan, Ahvaz, Khorramabad, Gorgan și Kermanshah, devenind cel mai mare val de nemulțumiri din ultimii trei ani, deși fără a atinge încă amploarea protestelor naționale declanșate în 2022 de moartea Mahsei Amini.

Pe măsură ce demonstrațiile s-au amplificat, regimul iranian a recurs la cenzură digitală masivă. Grupurile NetBlocks și Cloudflare au confirmat o întrerupere aproape totală a internetului la nivel național, pe care au atribuit-o interferenței deliberate a guvernului. Associated Press a relatat că și liniile telefonice au fost deconectate în mai multe regiuni.

Ali Safavi, membru al Consiliului Național de Rezistență al Iranului (NCRI), a declarat că traficul de internet a început să scadă brusc în jurul orei 13:00 (ora locală), exact în momentul în care au izbucnit confruntări violente între protestatari și forțele de securitate. Potrivit NetBlocks, întreruperea face parte dintr-o campanie escaladată de cenzură menită să împiedice coordonarea protestelor și răspândirea informațiilor.

Manifestațiile au fost marcate de incendieri pe scară largă și atacuri directe asupra simbolurilor puterii statului. În Isfahan, protestatarii au incendiat o clădire a televiziunii de stat. În Teheran, au fost incendiate motociclete ale poliției și un panou uriaș cu imaginea lui Qasem Soleimani, fostul comandant al Forței Quds, ucis într-un atac american în 2020. De asemenea, demonstranții au ars portrete ale ayatollahului Ali Khamenei, scandând „Moarte dictatorului”.

În Ahvaz, au fost incendiate imagini atât ale actualului lider suprem, cât și ale fondatorului Republicii Islamice, ayatollahul Ruhollah Khomeini. În Khorramabad, protestatarii au dat foc biroului guvernatorului și au arborat steagul Iranului de dinainte de 1979, simbol al epocii Șahului. Incendieri similare au fost raportate și în Gorgan.

Escaladarea violențelor a atras reacții dure din partea Statelor Unite. Președintele american Donald Trump a avertizat public regimul de la Teheran că, dacă va continua să ucidă protestatari, „va fi lovit foarte tare”. Într-un interviu acordat Fox News, Trump a transmis un mesaj direct poporului iranian, îndemnându-l să prețuiască libertatea și lăudând curajul demonstranților. Avertismentul a fost reluat și de Departamentul de Stat al SUA pe rețelele sociale.

În contextul întreruperii internetului, Elon Musk a devenit o figură simbolică pentru protestatari. După ce a răspuns ironic în persană unei postări a lui Khamenei, folosind expresia „Ce iluzie inutilă”, sloganul a fost preluat de manifestanți. Potrivit presei israeliene, Musk ar fi activat discret accesul gratuit la rețeaua de internet prin satelit Starlink pentru Iran, pentru a permite protestatarilor să comunice și să evite cenzura regimului. Decizia ar fi fost luată fără anunț public, liderii protestelor fiind informați pe canale private.

Un moment-cheie al escaladării a fost apelul la proteste lansat de Reza Pahlavi, prințul moștenitor aflat în exil. Acesta a cerut demonstrații de amploare joi și vineri seara, la ora 20:00. Apelul său a fost urmat de ieșiri masive în stradă în Teheran, unde mii de oameni au scandat sloganuri precum „Moarte Republicii Islamice!” și „Pahlavi se va întoarce!”. Protestatarii au lăudat deschis figura Șahului, un gest care în trecut putea fi pedepsit cu moartea, dar care astăzi reflectă furia și disperarea populației.

În mesajele sale, Reza Pahlavi a declarat că „ochii lumii sunt ațintiți asupra Iranului” și a avertizat conducerea Republicii Islamice și Garda Revoluționară că reprimarea populației nu va rămâne fără consecințe, subliniind că inclusiv președintele american urmărește evoluția situației.