Noi proteste la Teheran, sub amenințarea represiunii. Iranul, izolat de lume după blocarea internetului

Iranul traversează un nou val de tensiuni majore, după ce sâmbătă seara au avut loc noi manifestații de amploare la Teheran, în pofida temerilor tot mai mari privind o represiune violentă din partea autorităților. Protestele au avut loc într-un context extrem de tensionat, în care țara este aproape complet izolată de restul lumii, ca urmare a deciziei regimului de a bloca accesul la internet, fapt ce limitează drastic informațiile despre situația reală de pe teren, potrivit g4media.ro.

Te-ar mai putea interesa și: „Cea mai dură cenzură digitală” a Iranului s-a întors împotriva regimului. Blocarea internetului a alimentat revolta

Noi proteste la Teheran, sub amenințarea represiunii. Iranul, izolat de lume după blocarea internetului

Potrivit agenției AFP, citată de Agerpres, iranienii au ieșit din nou în stradă, scandând sloganuri ostile puterii și cerând schimbări radicale. ONG-urile pentru drepturile omului au raportat zeci de morți de la începutul mișcării de protest, declanșată în urmă cu aproximativ două săptămâni. Mobilizarea este considerată fără precedent în ultimii trei ani și reprezintă una dintre cele mai serioase provocări pentru Republica Islamică de la instaurarea sa, în 1979.

Conform unor înregistrări video autentificate de AFP, o demonstrație a început târziu în noapte într-un cartier din nordul Teheranului. În Piața Punak, protestatarii au tras focuri de artificii, au bătut în oale și tigăi și au scandat sloganuri în sprijinul dinastiei Pahlavi, înlăturată de Revoluția Islamică. Alte imagini distribuite pe rețelele de socializare, deși imposibil de verificat imediat, sugerează că manifestații similare au avut loc și în alte zone ale capitalei, unde s-au auzit lozinci antiguvernamentale.

Criza internă a atras reacții internaționale puternice. Președintele american Donald Trump a declarat pe platforma Truth Social că Iranul „aspiră la libertate” și că Statele Unite „sunt pregătite să ajute”. El a avertizat anterior că Washingtonul ar putea „lovi țara foarte puternic” în cazul unei represiuni sângeroase. Potrivit The New York Times, Trump a fost informat în ultimele zile despre mai multe opțiuni de intervenție, inclusiv scenarii care vizează obiective civile, însă nu a luat încă o decizie finală. Surse anonime citate de publicație afirmă că liderul american „ia în considerare serios” o posibilă intervenție, în contextul în care SUA au bombardat deja trei instalații nucleare iraniene în luna iunie.

Accesul extrem de limitat la informații din Iran amplifică îngrijorările comunității internaționale. ONG-ul Netblocks, specializat în monitorizarea securității cibernetice, a confirmat că iranienii sunt fără internet de joi, în urma unei decizii oficiale. Regizorii iranieni disidenți Jafar Panahi și Mohammad Rasoulof au avertizat că această măsură are scopul de a „ascunde actele de violență comise în timpul represiunii”. Un locuitor din Teheran a declarat că izolarea și riscurile asumate sunt „prețul de plătit pentru victoria poporului”.

Conform organizației Iran Human Rights, cu sediul în Norvegia, de la debutul protestelor, pe 28 decembrie, inițial declanșate de creșterea costului vieții, cel puțin 51 de manifestanți, inclusiv nouă copii, au fost uciși, iar alte câteva sute au fost răniți. ONG-ul a publicat imagini care arată presupuse cadavre ale protestatarilor adunate într-un spital din Teheran.

După o mobilizare masivă joi, noi demonstrații au avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă atât în capitală, cât și în alte orașe mari. În cartierul Saadatabad din Teheran, protestatarii au scandat inclusiv „Moarte lui Khamenei”, vizându-l pe liderul suprem ayatollahul Ali Khamenei. Fostul prinț moștenitor Reza Pahlavi, figură centrală a opoziției aflate în exil, le-a cerut iranienilor să se pregătească să „cucerească centrele orașelor”.

Autoritățile iraniene au adoptat un ton dur. Liderul suprem a denunțat „vandalii” și „sabotorii” care ar acționa în numele lui Donald Trump, iar armata a transmis că va apăra „interesele naționale” împotriva unui „inamic” ce încearcă să destabilizeze țara. Televiziunea de stat a difuzat imagini cu funeraliile unor membri ai forțelor de securitate uciși în timpul protestelor și cu clădiri incendiate, inclusiv moschei.

Reacțiile internaționale continuă să se acumuleze. Mai multe capitale occidentale au condamnat utilizarea forței împotriva manifestanților. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat sprijinul deplin al Uniunii Europene pentru „femeile și bărbații iranieni care cer libertate” și a denunțat represiunea violentă. La Londra, un protestatar a înlocuit temporar steagul Republicii Islamice cu cel al fostei monarhii iraniene pe clădirea ambasadei Iranului.